Relaţiile româno-franceze
Preşedintele francez, François Hollande, va face o vizită oficială în România în cursul acestui an.
Roxana Vasile, 21.01.2016, 13:30
Răspunsul preşedintelui François Hollande la invitaţia premierului Dacian Cioloş a venit prompt : şeful statului francez va vizita, anul acesta, România francofonă şi francofilă. Auspiciile extrem de cordiale sub care s-au desfăşurat discuţiile de la Palatul Elysée, dintre François Hollande, Dacian Cioloş şi omologul său de la Paris, Manuel Valls, au valenţe multiple.
Bun vorbitor de limba franceză, premierul Cioloş este căsătorit cu o franţuzoaică. A făcut studii universitare în Franţa, care îi poartă o preţuire aparte pentru felul în care, pe parcursul recentului mandat de comisar, a gestionat agricultura Uniunii Europene. Apoi, aşa cum declara chiar preşedintele Hollande, România şi Franţa, pe care le leagă o prietenie istorică, au obiective comune în baza unui parteneriat strategic, primul pe care Parisul îl semna, în 2008, cu o ţară est-europeană. Or, prin vizita sa oficială de săptămâna aceasta din capitala franceză, premierul Dacian Cioloş a pus – aşa cum declara chiar el – cărămizi noi la o fundaţie deja solidă, exprimată, printre altele, printr-o conlucrare foarte strânsă politică şi economică, marcată de prezenţa consistentă, în România, a unor mari grupuri industriale din domenii precum construcţia de maşini, aeronautică sau servicii publice. Pe această fundaţie se doreşte intensificarea relaţiilor bilaterale! Cum România este una din ţările europene cu cea mai mare creştere economică, premierul Cioloş a punctat că pentru imm-urile franceze există un bun potenţial investiţional în sectorul agroalimentar sau energetic, dar şi în domenii de vârf, fiind vorba, în speţă, de construirea, lângă Bucureşti, a primului laser de mare putere din Europa şi al doilea din lume.
În plan european, în contextul crizei migratoare, România, care are în responsabilitate una din cele mai mari frontiere externe ale Uniunii, sprijină proiectele de consolidare a controlului la graniţe. Bucureştiul – a precizat premierul Cioloş – speră ca această contribuţie să-i fie recunoscută şi, adăugându-se la criteriile tehnice deja îndeplinite, să conducă la aderarea României la spaţiul Schengen de liberă circulaţie prin deschiderea, cel puţin într-o primă fază, a comunicaţiilor aeriene.
Şi politica de vecinătate, mai ales în zona estică, a figurat pe agenda discuţiilor de la Paris ale premierului Dacian Cioloş. Acesta şi-a exprimat speranţa ca demersurile cuplului franco-german pentru normalizarea situaţiei din Ucraina vecină României să dea roade în interesul general al Uniunii Europene şi al stabilizării situaţiei din această zonă a Europei. Apoi, Bucureştiul contează pe sprijinul Parisului în susţinerea parcursului european al Republicii Moldova majoritar românofone şi, ataşate valorilor europene, a reformelor şi dezvoltării economice. De menţionat, în fine, că în cadrul vizitei la Paris a premierului Dacian Cioloş au mai fost prevăzute întâlniri cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului francez, cu oameni de afaceri francezi şi cu români stabiliţi în Hexagon.
