Clasa politică şi Unirea
Românii de pretutindeni au sărbătorit, duminică, împlinirea a 157 de ani de la Mica Unire – eveniment considerat piatra de temelie a procesului de formare a statului român modern.
Corina Cristea, 25.01.2016, 12:48
Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza, ales domn al Moldovei pe 5 ianuarie în acelaşi an, a fost numit domnitor şi în Ţara Românească. A fost semnată astfel, de facto, unirea celor două ţări locuite de români. Trei ani mai târziu, pe 24 ianuarie 1862, unirea a fost recunoscută internaţional, iar statul a primit numele de România. După 59 de ani, în 1918, România s-a întregit în urma unirii cu Basarabia, Bucovina şi Transilvania – locuite şi ele preponderent de români. În urma celui de-al Doilea Război Mondial, România a pierdut, însă, Basarabia şi Bucovina.
Actul de la 24 ianuarie 1859, al Unirii Principatelor Române, înfăptuit la Bucureşti de Adunarea Deputaţilor, este considerat .primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. Acum, împlinirea a 157 de ani de la acele momente a fost sărbătorită de românii de pretutindeni. În ţară, au fost organizate concerte folclorice, defilări de detaşamente militare, au avut loc slujbe religioase, iar autorităţile locale au pregătit mese populare.
Prezent la evenimentele aniversare organizate la Iaşi, presedintele Klaus Iohannis a adresat un mesaj în care a vorbit despre lecţiile acelui eveniment istoric şi despre actualitatea lor şi a îndemnat clasa politică să se reconecteze la aşteptările cetăţenilor, să reconstruiască încrederea ştirbită în timp şi să-şi asume responsabilităţi:
Dorinţa românilor, pe de o parte şi de alta a Milcovului, de a fi împreună a fost înţeleasă de elitele vremii, care au reuşit să transpună această nevoie a locuitorilor din două state într-un act de înaltă abilitate politică şi solidaritate. Practic, nu există mare entitate sau personalitate a vremii care să nu fi pus umărul la acest proiect. Şi atunci politica era plină de scandaluri, de divergenţe, de crize ascunse sau la vedere. Actul unirii a avut de înfruntat nu doar vechile boli ale politicii, ci şi interesele din afara graniţelor celor două state. Însă, cu maturitate şi iscusinţă, elitele vremii au trecut peste toate aceste obstacole şi au reuşit.”
La manifestările organizate la Iaşi, unde invitat special a fost primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, premierul Dacian Cioloş a făcut o paralelă între proiectul de ţară de atunci şi cel de acum, subliniind că executivul pe care îl conduce îşi propune să valorifice generoasa idee a Unirii în jurul unor principii generale şi obiective larg împărtăşite.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a amintit în mesajul său că data de 24 ianuarie 1859 reprezintă piatra de temelie a procesului de formare a statului român modern. Unirea Principatelor Române a fost un amestec de inteligenţă politică şi patriotism, un moment în care elita s-a contopit în idealuri cu populaţia” — a apreciat şi liderul PSD, Liviu Dragnea. Iar co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu, a declarat că generaţia de români de astăzi este chemată să îmbunătăţească proiectul de ţară început acum 157 de ani.
