Rezoluţii ale Parlamentului European
Viitorul Uniunii şi relaţiile post-Brexit cu Londra sunt temele rezoluţiilor adoptate, miercuri, de Parlamentul European.
Bogdan Matei, 16.01.2020, 12:55
Încă de la începutul primei sesiuni de anul acesta, Parlamentul European
a adoptat rezoluţii ce reflectă poziţia Uniunii asupra unor teme foarte
sensibile. Eurodeputaţii au votat asupra proiectului de pact ecologic european,
prezentat, anterior, de către preşedintele Executivului comunitar, Ursula von
der Leyen.
Potrivit trimisei Radio România la Strasbourg, Parlamentul a
stabilit ca viitorul act legislativ privind clima să fie mai ambiţios decât
propunerile Comisiei în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de carbon.
Legislativul vrea ca Uniunea să adopte aceste obiective cu mult timp înainte de
conferinţa ONU privind schimbările climatice din toamna acestui an. De
asemenea, deputaţii doresc o ţintă intermediară pentru 2040 şi astfel să se
asigure faptul că Uniunea este pe drumul corect pentru atingerea neutralităţii
climatice în 2050.
În rezoluţia Parlamentului se cere şi crearea unui mecanism
de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, compatibil cu normele
Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Deputaţii europeni au avertizat că vor
modifica orice propuneri legislative pentru a îndeplini obiectivele pactului
ecologic. Ei au luat în discuţie şi un proiect ce urmăreşte reformarea modului
în care funcţionează Uniunea Europeană şi apropierea ei de aşteptările
cetăţenilor. Parlamentul vrea ca vocile cetăţenilor să fie în centrul
discuţiilor ample ce vor avea loc privind abordarea provocărilor interne şi
externe neprevăzute în momentul încheierii Tratatului de la Lisabona. Rezoluţia
Parlamentului arată că oameni din toate mediile sociale, reprezentanţii
societăţii civile şi părţile interesate la nivel european, naţional, regional
şi local trebuie să fie implicate în stabilirea priorităţilor Uniunii.
Vicepreşedintele Comisiei Europene pentru democraţie şi demografie, croata
Dubravka Suica, recunoaşte că nu întotdeauna instituţiile europene au reuşit să
reflecte în legislaţie dorinţele propriilor cetăţeni. Vechiul mod de a face
politică nu mai funcţionează. Cetăţenii vor ca noi să-i auzim şi să le oferim
reacţiile de care au nevoie. Trebuie să fim curajoşi şi să găsim noi soluţii
creative şi inovatoare pentru a face democraţia să funcţioneze mai bine – spune
ea, adăugând că o declaraţie comună pe această temă a Parlamentului, Comisiei
şi Consiliului ar putea pava drumul spre un parteneriat unic.
Europarlamentarii
au dezbătut şi situaţia drepturilor cetăţenilor europeni în Marea Britanie după
Brexit. Ei au spun că Acordul de Retragere a Marii Britanii conţine dispoziţii
echitabile şi echilibrate, ce vor proteja drepturile cetăţenilor în timpul şi
după perioada de tranziţie, dar au atras atenţia că există probleme legate de
noul sistem de înregistrare a cetăţenilor europeni care doresc să obţină un nou
statut de şedere în Regatul Unit.
