România, sprijin pentru Ucraina şi Republica Moldova
România pledează pentru sporirea asistenţei acordate Ucrainei de comunitatea internaţională.
Ştefan Stoica, 25.01.2023, 11:30
Atenţia lumii democratice se concentrează, în continuare, asupra Ucrainei şi a consecinţelor agresiunii la care Rusia o supune de aproape un an. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de Externe al Japoniei, Hayashi Yoshimasa, au co-prezidat, marţi, o reuniune în format G7+ la nivel de miniştri ai afacerilor externe, desfăşurată în sistem videoconferinţă.
A fost a doua reuniune în acest format, prima fiind organizată în România la sfârşitul anului trecut, în marja reuniunii miniştrilor de externe din statele membre NATO. La ea au mai luat parte miniştrii de externe sau înalţi reprezentanţi din statele G7 (pe lângă SUA şi Japonia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Regatul Unit), precum şi din Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Bulgaria, alături de reprezentanţi ai Uniunii Europene, Comunităţii Energetice Europene, BERD, Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi Băncii Mondiale.
Participanţii au evaluat situaţia infrastructurii energetice critice a Ucrainei, care a suferit atacuri masive şi repetate din partea Rusiei, iar discuţiile au vizat sprijinul acordat Ucrainei de comunitatea internaţională pentru a gestiona consecinţele acestor atacuri şi a creşte rezilienţa acesteia. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a pledat pentru creşterea asistenţei acordate Ucrainei şi a arătat că România va continua să sprijine această ţară, în cooperare cu toţi partenerii care împărtăşesc aceleaşi viziuni şi obiective. Aurescu a subliniat că atacurile repetate, la scară largă, asupra infrastructurii civile din Ucraina reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional umanitar, având obiectivul de a înfrânge rezistenţa societăţii ucrainene, iar comunitatea internaţională democratică nu poate permite acest lucru.
În ceea ce priveşte asistenţa oferită de România pentru consolidarea securităţii energetice a Ucrainei, Bogdan Aurescu a subliniat că hub-ul umanitar de la Suceava a facilitat, printre altele, tranzitul a 40 de generatoare achiziţionate de România cu fonduri europene, a zeci de alte generatoare oferite de guvern şi autorităţi locale române, respectiv a peste 160 de generatoare oferite de Franţa. Ministrul Aurescu a evocat şi planificarea unei noi reuniuni a Trilateralei miniştrilor de Externe ai României, Ucrainei şi Republicii Moldova, în februarie, după cea de la Odesa, din septembrie trecut, în cadrul căreia au fost convenite linii comune de acţiune pentru dezvoltarea interconectivităţii şi consolidarea securităţii energetice a Ucrainei şi Republicii Moldova, pe termen mediu şi lung.
Bogdan Aurescu a evidenţiat, pe de altă parte, situaţia specială a Republicii Moldova, confruntată cu o profundă criză energetică, generată de limitări în ceea ce priveşte disponibilitatea şi accesul la resurse. România, a amintit el, asigură 80% din necesarul total de consum de energie electrică al Republicii Moldova, precum şi tranzitul de gaze către acest stat prin gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău.
