Perfecționarea și reprofilarea lucrătorilor europeni
Perfecționarea și reprofilarea lucrătorilor europeni reprezintă o condiție fundamentală pentru funcționarea eficientă și incluzivă a pieței unice europene. Acestea permit nu doar adaptarea la schimbări tehnologice și structurale, ci și valorificarea potențialului uman în beneficiul întregii economii europene.
Daniel Onea, 20.06.2025, 09:17
Piața unică a Uniunii Europene oferă cetățenilor dreptul de a lucra, studia și desfășura activități economice oriunde în cadrul statelor membre. Această libertate de circulație a forței de muncă presupune, însă, și o adaptare continuă a competențelor profesionale pentru a răspunde cerințelor tot mai dinamice ale pieței. În acest context, perfecționarea și reprofilarea lucrătorilor europeni devin procese esențiale pentru menținerea competitivității economice și a incluziunii sociale.
Perfecționarea profesională constă în actualizarea și îmbunătățirea competențelor existente, în special în raport cu noile tehnologii sau cu schimbările sectoriale. Reprofilarea implică formarea unor competențe complet noi, care permit tranziția către un alt domeniu de activitate.
Ambele procese sunt stimulate de transformările generate de digitalizare, automatizare, tranziția verde și de îmbătrânirea demografică. În același timp, perfecționarea și reprofilarea contribuie la reducerea disparităților regionale și la integrarea categoriilor vulnerabile pe piața muncii, inclusiv tineri, lucrători în vârstă, migranți sau persoane din zone rurale.
Prin aceste procese, lucrătorii capătă mai multă reziliență profesională și o capacitate crescută de adaptare la schimbare, după cum aflăm de la Roberta Metsola, președintă a Parlamentului European, care a venit cu un exemplu personal.
„Tatăl meu s-a pensionat la vârsta de 62 de ani și-a dat seama imediat că nu vrea să continue să stea acasă. A spus că se poate pregăti să facă ceva. E contabil de profesie și, prin urmare, a trebuit să se pregătească pentru a se adapta. Dacă putem găsi un stimulent public pentru a face asta la nivelul populației, dacă guvernele ar putea găsi subvenții pentru astfel de reprofilări și adaptări la piața muncii, ar fi grozav.
Avem statistici care arată, de exemplu, cât de mult e îmbunătățită astfel bunăstarea mentală. De exemplu, putem analiza impactul pe care pandemia l-a avut asupra oamenilor care au fost izolați brusc. Oportunitatea recalificării este foarte importantă. Am făcut pași excelenți în ceea ce privește noua legislație. Avem așteptări și mai mari.”
Totuși, rămân provocări semnificative, precum diferențele de acces la formare între statele membre, lipsa de informații și resurse pentru lucrători, dar și necorelarea între cerințele angajatorilor și oferta de educație profesională.
„Există diferențe uriașe între un stat și un altul. De asemenea, sunt diferențe uriașe, în unele state, între zonele urbane și zonele rurale. Înainte cu câțiva câțiva ani, obișnuiam să ne întrebăm dacă chiar trebuie ne mutăm într-o capitală pentru a ne realiza. Apoi, pandemia COVID ne-a arătat că se poate face totul de la distanță.
Am revenit la prezența fizică și ne-am întors la aceeași întrebare pe care ne-am pus-o în 2019. Deci, toate acestea, cred, necesită o schimbare completă a modului în care gândim, dar cel mai important, agilitatea și viteza cu care gândim. Eu m-aș concentra la inteligența artificială spunând să nu ne fie frică, pentru că, dacă ne este frică, s-ar putea nu numai să pierdem în fața concurenței, ci să pierdem și capacitatea de a concura.”
