INSP, recomandări pentru perioadele caniculare
Specialiştii din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică au făcut mai multe recomandări populaţiei pentru perioadele caniculare.
România Internațional, 19.06.2025, 13:13
‘Evitaţi, pe cât posibil, expunerea prelungită şi directă la soare în intervalul orar 11:00 – 18:00 şi utilizaţi creme de protecţie pe zonele corpului expuse razelor solare. Evitaţi activităţile de exterior care necesită un consum mare de energie (sport, grădinărit, construcţii etc) în perioadele cu temperaturi foarte mari, eventual puteţi muta desfăşurarea acestora în perioadele din zi în care temperaturile sunt mai scăzute. Staţi la umbră. (…) Petreceţi 2-3 ore în timpul zilei într-un loc răcoros. Rămâneţi informaţi cu avertismentele oficiale privind perioadele de caniculă. Păstraţi legătura cu vecinii, rudele, cunoştinţele care sunt în vârstă sau care au probleme de sănătate, interesându-vă de starea lor de sănătate’, transmit specialiştii.
Aceştia sfătuiesc populaţia să păstreze ferestrele închise în perioada în care temperatura exterioară este superioară celei din locuinţă şi să acopere cu jaluzele sau obloane pentru a bloca lumina directă a soarelui. ‘Folosiţi aerul din timpul nopţii pentru a vă răcori casa, deschizând ferestrele după lăsarea întunericului, când temperatura exterioară este mai mică decât temperatura interioară. Opriţi cât mai multe dintre aparatele electrocasnice din locuinţă, dacă nu aveţi nevoie de acestea. Utilizaţi ventilatoare electrice numai când temperaturile sunt sub 40 grade C. La temperaturi peste 40 grade C, ventilatoarele vor încălzi corpul. Dacă utilizaţi aer condiţionat, setaţi termostatul la 27 grade C şi porniţi un ventilator electric – acest lucru va face ca în cameră să se simtă mai rece cu 4 grade C’, susţin medicii.
Aceştia mai recomandă folosirea de îmbrăcăminte uşoară, lejeră şi amplă, din fibre naturale, pe cât posibil de culori deschise, purtarea pălăriilor de soare şi ochelari de protecţie solară atunci când se fac deplasări. ‘Reduceţi temperatura corpului prin efectuarea de duşuri sau îmbăiere cu apă răcoritoare. Udaţi pielea folosind un prosop umed, spray sau îmbrăcăminte udă uşoară. Beţi apă în mod regulat, fără a aştepta să apară senzaţia de sete, pentru a vă hidrata adecvat (1 cană de apă pe oră şi cel puţin 2-3 litri pe zi). (…) Protejaţi sugarii şi copiii. Nu acoperiţi niciodată un cărucior pentru copii cu ţesătură uscată – acest lucru creşte temperatura în interiorul căruciorului.
Evitaţi consumului de alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii. Evitaţi băuturile care au conţinut ridicat de cofeină (cafea, ceai, cola, energizante) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase). Evitaţi alimentele fierbinţi şi pe cele greu digerabile’, afirmă medicii. Ei spun că trebuie crescut consumul de legume şi fructe proaspete cu un conţinut ridicat de apă, precum castraveţii şi roşiile, pepenele galben, pepenele roşu, prunele.
‘Nu lăsaţi niciodată copii sau animale în vehicule parcate pentru o perioadă de timp, deoarece temperaturile pot deveni rapid periculos de ridicate. (…) Copiii cu vârsta sub 6 luni nu ar trebui expuşi la lumina directă a soarelui. Utilizaţi îmbrăcăminte de protecţie uşoară şi lejeră, care acoperă braţele şi picioarele copilului. Protejaţi întotdeauna capul, faţa, urechile şi gâtul copilului cu o pălărie cu boruri largi. Puteţi utiliza ochelari de soare cu protecţie UVA/UVB pentru bebeluşi. Evitaţi plimbările în intervalul orar 11:00-18:00 şi pentru plimbare alegeţi zonele cu umbră. Măsuri de protecţie a sugarilor cu vârsta 6 -12 luni împotriva radiaţiilor UV’, mai arată specialiştii.
Potrivit medicilor, căldura excesivă reprezintă un pericol pentru mediu şi sănătate, iar stresul termic este cauza principală a deceselor cauzate de vreme, acesta putând exacerba bolile cardiovasculare, diabetul, afecţiunile mintale, astmul şi poate creşte riscul de accidente şi transmitere a unor boli infecţioase. ‘Insolaţia este o urgenţă medicală. Vulnerabilitatea la căldură este determinată atât de factori fiziologici, cum ar fi vârsta (bătrânii, sugarii şi copiii) şi starea de sănătate (prezenţa afecţiunilor cronice), cât şi de factori de expunere, cum ar fi ocupaţia (de exemplu: lucrul în aer liber sau în zone fără ventilaţie sau aer condiţionat) şi condiţiile socio-economice (de exemplu: persoane fără adăpost, locuinţe construite inadecvat, fără posibilitate de a răci încăperile)’, susţin medicii. Expunerea prelungită la radiaţiile ultraviolete poate produce leziuni ale pielii expuse (arsuri), iar pe termen lung, prin expunere cumulată, poate determina leziuni maligne cutanate.
