Reforme fiscale ale guvernului
Guvernul de la București pregăteşte pachetul 3 de măsuri fiscale.
Roxana Vasile, 20.11.2025, 12:15
În numele reducerii deficitului excesiv al României, guvernul de coaliție de la București pregăteşte pachetul 3 de măsuri fiscale, care ar putea fi adoptat săptămâna viitoare, prin angajarea răspunderii. În administraţia locală este prevăzută fie reducerea posturilor ocupate sau vacante, fie diminuarea cu 10% a cheltuielilor de personal. Iar în administrația centrală se are în vedere o tăiere cu 10% a cheltuielilor de personal. Acest pachet 3 trebuie adoptat înaintea bugetului pe 2026, pentru a exista o disciplină financiară – declară premierul liberal Ilie Bolojan.
El mai precizează că recomandarea ca toate ministerele să-şi micşoreze cheltuielile cu 10% nu înseamnă, neapărat, o reducere a salariilor: ʺToate legile care stabilesc un buget pe baze sănătoase, care controlează cheltuielile, care fac o disciplină bugetară, trebuie adoptate înainte, pe de o parte. Iar, pe de altă parte, e greu să te apuci să faci excepţii şi toţi cei care suntem într-o funcţie publică, toate ministerele, într-o formă sau alta, trebuie să fim parte la acest efort. Nu trebuie să taie din salarii, subliniez, ci trebuie să îşi gestioneze cheltuielile de personal, să nu mai angajeze, să se uite la sporuri, să-şi reorganizeze activităţile mai bine.ʺ
O voce distinctă în larga coaliție la putere o au, însă, pe această temă, social-democrații. PSD a decis, miercuri, că nu va susține sub nicio formă tăierea cu 10% a salariilor bugetarilor dorită de la 1 ianuarie și a pledat pentru alte măsuri de reducere a cheltuielilor decât cele propuse de premier prin pachetul 3. Liderul formațiunii, Sorin Grindeanu: ʺDacă e să calculăm, undeva la 10 miliarde de lei, cam atât ar fi suma pe care ar economisi-o statul, dacă am aplica această reducere de 10% din cheltuielile de personal. Care, evident, poate fi economisită în alt mod şi nu e nevoie să tăiem salariile profesorilor, ale medicilor, ale poliţiştilor, ale cadrelor militare, ale nimănui.ʺ
Pe de altă parte, în schimb, proiectul de lege privind reformarea sistemului de pensionare a magistraţilor are susținerea întregii coaliţii de guvernare. Un sistem special care face, la ora actuală, din magistrați o categorie profesională privilegiată atât prin pensiile foarte mari, cât și prin vârsta scăzută la care ies la pensie. Or, noul proiect de lege prevede că pensia unui judecător sau a unui procuror ar urma să nu mai depășească 70% din ultima indemnizaţie netă, iar vârsta de pensionare ar urma să crească la 65 de ani, pe parcursul unei perioade de tranziţie de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026. Proiectul a fost publicat în transparenţă decizională, va fi transmis Consiliului Superior al Magistraturii pentru aviz, pentru ca, apoi, guvernul să îşi angajeze răspunderea asupra lui. Oamenii legii nu sunt de acord nici cu noua variantă a acestui proiect, o primă variantă fiind respinsă, recent, de Curtea Constițională din motive de procedură. Jalon în PNRR, de reforma sistemului de pensionare a magistraților depinde, însă, deblocarea unor fonduri europene, atât de necesare mai ales în această perioadă de austeritate.
