Jurnal românesc – 03.04.2024
Institutul Cultural Român participă, în premieră, cu un stand propriu la ârgul Internaţional de Carte de la Bruxelles, care se va desfăşura în perioada 4-7 aprilie.
Ştefan Stoica, 03.04.2024, 13:03
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni invită românii din afara graniţelor ţării la evenimentele dedicate Zilei Românilor de Pretutindeni, organizate în parteneriat instituţional, în perioada 24-26 mai, la Bucureşti. „Pregătim o nouă ediţie a Zilei Românilor de Pretutindeni şi îi aşteptăm acasă pe toţi cei care îşi asumă cu mândrie identitatea românească şi pot fi alături de noi, într-o incursiune în cultura şi tradiţiile care ne unesc”, a declarat secretarul de stat Gheorghe Cârciu, şeful departamentului. ‘Ziua Românilor de Pretutindeni’ este sărbătorită în fiecare an în ultima duminică din luna mai, potrivit Legii 101/2015, care reglementează drepturile persoanelor ce îşi asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, din afara frontierelor României, având ca scop păstrarea, afirmarea şi promovarea identităţii lor culturale, etnice, lingvistice şi religioase.
Institutul Cultural Român participă, în premieră, prin ICR Bruxelles şi Centrul Naţional al Cărţii, cu un stand propriu la Foire du livre de Bruxelles / Târgul Internaţional de Carte de la Bruxelles, care se va desfăşura în perioada 4-7 aprilie, la Centrul de expoziţii Tour et Taxis din capitala Belgiei. Pentru a celebra diversitatea culturală şi dialogul intercultural, prezenţa ICR va fi organizată sub sloganul ‘La Roumanie – pays des contes et des rencontres’ / ‘România – ţara poveştilor şi a întâlnirilor’.
Grafica standului ICR este realizată pornind de la ilustraţiile lui Mircea Arapu, unul dintre cei mai cunoscuţi realizatori români de bandă desenată (de la Pif şi Hercule la Harap-Alb). Vizitatorii vor găsi la standul ICR peste 300 de titluri, aparţinând tuturor genurilor: beletristică, albume dedicate artiştilor contemporani şi patrimoniului cultural românesc, cărţi pentru copii. Dintre acestea, aproximativ 100 sunt cărţi şi albume publicate de editura ICR în limba română, franceză sau engleză. Târgul Internaţional de Carte de la Bruxelles este principalul eveniment francofon de carte din Belgia.
Institutul Cultural Român de la Londra prezintă, în cadrul Seriei Concertelor Enescu, joi, 4 aprilie, de la ora 19:00, un concert susţinut de soliştii Operei Naţionale Bucureşti, Marta Sandu – soprană şi Daniel Magdal – tenor, acompaniaţi la pian de Alexandru Burcă. Programul evenimentului va cuprinde arii celebre din creaţia compozitorului Giacomo Puccini – în celebrarea a 100 de ani de la trecerea sa în nefiinţă, precum şi lieduri de George Enescu, Nicolae Bretan şi Dan Dediu.
De asemenea, în cadrul evenimentului, va fi proiectat un scurt documentar despre Bucharest Opera Festival, ediţia 2023. Aflat la cea de-a treia ediţie, Bucharest Opera Festival contribuie în mod decisiv la includerea Bucureştiului în circuitul marilor oraşe organizatoare de festivaluri internaţionale, urmărind consolidarea unei platforme de prezentare a celor mai valoroase companii de operă şi balet din ţară şi străinatate.
Institutul Cultural Român de la Tel Aviv va organiza și găzdui, în data de 9 aprilie, de la ora 17:00, conferința „Dorohoi – vatra unei comunități evreiești dispărute”, susținută de Alfred Poplingher, Doron Coler și Madeleine Davidsohn, unii dintre cei mai activi și cunoscuți membri ai comunității românești din Israel, cu toții născuți în orașul Dorohoi. Evenimentul va avea loc în limba română. Cunoscut în special originarilor acestui mic oraș moldovenesc, Dorohoiul are o istorie străveche de o importanță deloc neglijabilă.
Așezarea geografică, pe traseul drumurilor care duceau de la țările baltice și Polonia la Marea Neagră, i-a conferit atuuri pe care cârmuitorii țării din acele timpuri au știut să le valorifice. Astfel, timp de 200 de ani a fost capitala Ținutului de Sus al Moldovei, iar pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a devenit capitală de județ. Stabilirea evreilor pe aceste meleaguri încă din sec. XVII și în număr mare, în special de la sfîrșitul sec. XVIII, a contribuit substanțial la dezvoltarea meșteșugurilor și a comerțului, iar mai târziu și a vieții culturale, astfel încât nu se poate vorbi despre istoria Dorohoiului fără a menționa și sublinia aportul comunității evreiești.
