Mecanismul de protecţie civilă a UE îşi dovedeşte eficienţa
Comisar european pentru managementul crizelor, Janez Lenarčič, laudă eficienţa funcţionării Mecanismului de protecţie civilă a UE, menţionând însă că el trebuie eficientizat continuu.
Ana-Maria Cononovici, 25.09.2023, 12:14
În exerciţiul
financiar multianual 2021-2027 UE a alocat iniţial 11,6 miliarde euro
mecanismului şi Direcţiei Generale Protecţie Civilă şi Operaţiuni Umanitare
Europene (ECHO) a Comisiei, care pentru 2023 poate accesa cam 1,7 miliarde. Din păcate suma se dovedeşte insuficientă, pentru toate nenorocirile
care se petrec în ţările Uniunii. Drept dovadă, mecanismul de Protecţie Civilă
al UE a fost activat de peste 650 de ori din 2001 şi până astăzi.
Janez Lenarčič, Comisar european pentru
managementul crizelor, a lăudat eficienţa funcţionării Mecanismului de
protecţie civilă a UE, menţionând însă că el trebuie eficientizat continuu:
Doresc să muţumesc vocilor de
susţinere a Mecanismului de protecţie civilă a UE, care, cu adevarat, chiar şi
într-un an fără precedent ca provocări, precum acesta, a reuşit să răspundă
pozitiv tuturor solicitărilor, indiferent de tipul lor. Şi da, lucrurile se
înrăutăţesc. Este nevoie să întărim acest mecanism. Dar avem totodată nevoie de
o adaptare la provocările climatice mai versatilă, mai rapidă şi mai
sustenabilă. Avem nevoie să creăm ecosisteme mai reziliente. Pentru că natura
este prima noastră linie defensivă în faţa dezastrelor. În acest fel vom fi
capabili să îi protejăm pe oameni şi să reducem distrugerile. Uniunea Europeană
trece la acţiune pentru a întări rezilienţa colectivă împotriva dezastrelor,
astfel încât să acorde asistenţă Uniunii şi ţărilor membre în privinţa unei
anticipări mai eficiente a situaţiilor de urgenţă. Iar aceste deziderate
trebuie transmise în întreaga Europă.
Janez
Lenarčič, Comisar european pentru managementul crizelor, a adăugat:
Investiţiile într-o mai bună
pregătire şi prevenţia salvează vieţi, protejează comunităţi şi conduc la
economisirea de bugete. Fiecare Euro investit în pregătire şi prevenţie
economiseşte între 5-10 Euro din costul răspunsului la situaţiile de criză. În
timp ce pierderile legate de schimbările climatice se accentuează, ridicându-se
în total la 15 milioane de euro pe an. Ca veste bună, avem faptul că
investiţiile în rezilienţă au crescut, există alocări bugetare în cadrul
Politicii de coeziune, unde bugetul s-a dublat, ajungând la 13 miliarde de Euro
în prezentul exerciţiu bugetar. Şi de asemenea noul instrument de recovery and
rezilienă se ridică la aproximativ 12 miliarde de Euro, investiţi în adaptarea
la schimbările climatice. Desigur, trebuie să facem şi mai mult. Dar nu există
pregătire în exces pentru a ne salva planeta şi nimic nu poate fi eficient,
decât dacă fiecare parte implicată colaborează în anticiparea cauzelor fundamentale
ale acestor dezastre şi anume distrugerea climei aşa cum o ştiam şi degradarea
mediului. Şi cum luna iulie a fost cea mai fierbinte din ultimii ani, ne aflăm
pe un drum sigur către autodistrugere, dacă nu reuşim să facem ceva. De aceea
trebuie să continuăm să integrăm Pactul Verde European în cât mai multe
sectoare. Cât va costa? Va costa foarte foarte mult, dar mai puţin decât dacă
nu o facem.
