Alpinişti din România, pe Nanga Parbat
Când talibanii au atacat şi omorât 10 alpinişti străini şi un ghid local, românul Zsolt Torok se afla pe un versant îngheţat al muntelui, fără să ştie de tragedia care se petrecea la câteva mii de metri mai jos de el.
Roxana Vasile, 29.07.2013, 12:30
Pe 19 iulie, alpinişti români au escaladat vârful Nanga Parbat din Himalaya, pe versantul Rupal. Deşi au mai fost două expediţii româneşti care au încercat ascensiunea pe acest versant, niciuna nu a reuşit să atingă vârful pâna la echipa condusă de Zsolt Torok. Cucerirea lui s-a realizat pe un traseu a cărui parcurgere a durat mai bine de o lună de la data plecării din Bucureşti spre Pakistan.
Când talibanii au atacat şi omorât 10 alpinişti străini şi un ghid local, luna trecuta, într-o tabără aflată la o altitudine de 4.200 de metri pe al doilea cel mai mare vârf din Pakistan, românul Zsolt Torok se afla pe un versant îngheţat al muntelui, fără să ştie de tragedia care se petrecea la câteva mii de metri mai jos de el. A aflat vorbind la telefon, prin satelit, cu soţia sa şi a fost şocat : echipa din care făcea parte, formată în întregime din români, a supravieţuit masacrului numai pentru că alesese alt traseu.
Curajoşi, Zsolt Torok, Marius Gane, Aurel Sălăşan şi Teo Vlad au continuat ascensiunea, expediţia lor devenind prima care cucereşte Nanga Parbat de la atacul sângeros comis de talibani asupra străinilor, supranumit Muntele Destinului sau, aproape simbolic, Muntele Ucigaş. Vârful pakistanez, înalt de 8.126 m, este situat la capătul vestic al munţilor Himalaya. Alpiniştii îl consideră unul dintre piscurile cel mai greu de escaladat, fiind al nouălea ca înălţime din lume. Nu am dorit sa renunţăm niciun moment, a afirmat Zsolt Torok, a cărui echipă a ales să escaladeze Nanga Parbat pe cel mai dificil versant. Din cei 200 de alpinişti care au atins vârful de-a lungul timpului, mai puţin de 20 au ales sa urce pe versantul Rupal — un perete abrupt cu gheaţă, expus rafalelor de vânt din toate partile.
Zsolt Torok: Dificultatea acestui versant înseamnă că urci, de fapt, cea mai mare diferenţă de nivel din lume, 4.600 de metri. Inseamnă că, după ce ajungi la 7.000 de metri sau peste 7.000 de metri, trebuie să cobori foarte mult, ca să te refaci şi să o iei de la capăt. Este o tortură psihică. Pe de alta parte, este şi cea mai mare provocare, Nanga Parbat fiind unul din cei mai dificili munţi din lume.”
Performanţa alpiniştilor români este cu atât mai mare cu cât au reuşit să urce pe muntele de 8.126 de metri fără a folosi oxigen suplimentar sau serpaşi, şi nici nu au avut parte de ajutor din partea altor echipe.“Lupta noastra nu a fost cu muntele, a fost cu noi înşine, să ne atingem limitele şi să facem tot ce putem să urcăm.” — se confesa, la rândul său, Marius Gane. Iar Zsolt Torok completa: (track) “Este cea mai mare performanţă românească în acest domeniu, de alpinism de mare altitudine. Ce am simţit pe vârf? Am luptat cu toţii foarte mult ca să ajungem acolo. Eu am devenit foarte liniştit, am căpătat o linişte sufletească.”
Alpiniştii români care au cucerit vârful Nanga Parbat din Munţii Himalaya s-au întors acasă. Duminică, ei au susţinut prima lor conferinţă de presă la sediul Radio România, care le-a fost partener media. Au detaliat povestea unei expediţii de succes, dar au vorbit şi despre existenţa a noi planuri de ascensiune pentru viitor.
