Atitudini xenofobe la Ditrău
Brutari, preoţi, politicieni locali ori de top sunt printre protagoniştii dramei dintr-o comună până acum anonimă din centrul României.
Bogdan Matei, 03.02.2020, 12:02
O aşezare din judeţul Harghita, Ditrău, ţine, de câteva zile, prim-planul dezbaterilor politice, civice şi mediatice şi alimentează pasiunile în toată ţara. Oficialităţile de la Bucureşti s-au sesizat după ce comunitatea locală a reacţionat vehement faţă de angajarea la o brutărie din sat a doi muncitori veniţi din Sri Lanka. Localnicii au protestat în stradă, fiindcă se tem ca la ei în comună să nu vină migranţi, care să le impună cultura lor” şi să le pericliteze siguranţa.
Proprietarii de locuinţe unde au fost cazaţi cei doi muncitori au primit ameninţări de la consăteni furioşi, care spun că nu vor mânca niciodată pâine frămânată de mâini negre”. Patronul a decis să-i cazeze în afara localităţii, dar a anunţat că sri lankezii vor continua să lucreze pe aceleşi posturi pe care au fost angajaţi. Anterior, el evocase mutarea celor doi pe alte posturi, pentru a dezamorsa situaţia, dar şi această ofertă fost respinsă de localnici.
Preotul romano-catolic din sat, ce s-a raliat protestului, a fost mustrat de superiorii ecleziastici, iar primarul, care a încercat să dezamorseze tensiunile, a clacat nervos şi-a izbucnit în plâns. Povestea e cu atât mai stranie cu cât o cincime din populaţia comunei munceşte, la rându-i, în străinătate.
Episodul oribil, dar aparent banal, de xenofobie, cum sunt atâtea în Europa, din Scandinavia în Sicilia şi de la Madrid la Moscova, are, însă, spun comentatorii, semnificaţii mai profunde. Preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, vorbeşte despre excludere, xenofobie şi rasism”. Scena dramei, judeţul Harghita, face parte, alături de Covasna şi o parte din Mureş, din aşa-numitul Ţinut Secuiesc, singurul din ţară în care majoritari sunt etnicii maghiari.
Pauperă, enclavizată, ultraconservatoare, populaţia rurală de acolo e, în multe cazuri, monolingvă, nu vorbeşte româna şi susţine ideea autonomiei secuilor, deşi judeţele lor primesc de la bugetul de stat mai mult decât produc. Televiziunile din Ungaria au monopol mediatic în zonă şi unii pun atitudinea sătenilor din Ditrău pe seama discursului consecvent antimigraţie al premierului ungur, Viktor Orban. Aceleaşi televiziuni insistă că resentimentele sătenilor se îndreaptă nu spre sri lankezi, ci spre patronul brutăriei, el însuşi etnic maghiar.
Foşti angajaţi s-au plâns că acesta s-a purtat cu ei inuman, au fost plătiţi doar cu salariu minim şi au fost obligaţi, în mod sistematic, să efectueze ore suplimentare, fără a fi plătiţi. Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a dispus declanşarea unor controale la firma acuzată. Poliţia a deschis un dosar penal, iar Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, condus tot de un etnic maghiar, Csaba Asztalos, s-a autosesizat în acest caz.
Fost vicepremier în Guvernul de la Bucureşti şi fost lider al UDMR, principala formaţiune politică a minorităţii sale, scriitorul Marko Bela, regretă că am picat testul, fiindcă cerem toleranță pentru noi, dar îngăduim intoleranța comunității noastre.”
