Bacalaureat 2016
Aproape 67% din cei peste 130.000 de absolvenţi de liceu din România au promovat examenul de Bacalaureat în sesiunea de vară.
Bogdan Matei, 13.07.2016, 13:05
Calificată de specialişti drept un indicator elocvent pentru
starea generală de sănătate a învăţământului românesc, sesiunea de vară a
examenului de Bacalaureat a fost promovată de 66,7% dintre candidaţi, potrivit
datelor preliminare anunţate de ministerul Educaţiei. Rezultatele finale, ce
vor fi anunţate sâmbătă, după soluţionarea contestaţiilor, ar modifica
nesemnificativ bilanţul general.
Departe de a fi uniformă, harta rezultatelor
relevă disparităţi majore între judeţe. Campion e Clujul, unde rata
de promovare a fost de 83,32%, iar judeţele cu rezultatele cele mai slabe sunt
Giurgiu, Teleorman şi Ilfov, toate din sud. Şi anul acesta au existat unităţi
de învăţământ la care toţi candidaţii au picat Bacalaureatul, precum Liceul
Tehnologic Halânga, din Mehedinţi, unde niciunul dintre elevii
înscrişi nu a obţinut notă de trecere.
În Bucureşti, 68,5% dintre candidaţi au
luat examenul, iar la nivel naţional rata
de promovare este cu doar 0,3% mai mare decât cea din aceeaşi sesiune a anului
trecut.
Pentru noul ministru de resort în Guvernul tehnocrat de la Bucureşti,
Mircea Dumitru, bilanţul nu e defel satisfăcător. Abia învestit, Dumitru a
anunţat că va lansa din toamnă o dezbatere pe tema reorganizării sistemului de
învăţământ, în special a celui liceal.
Într-un interviu pentru Radio România,
ministrul a precizat că schimbările se vor face doar după ce toţi factorii
implicaţi, adică profesori, părinţi şi elevi, se vor pune de acord. Mircea
Dumitru: Nu poţi să iei nişte note foarte bune la un
examen atât de dificil cum este Bacalaureatul, dacă nu te pregăteşti pentru examenul
acesta pe o perioadă mai lungă de timp în mod sistematic. Liceul, şcoala
românească în general, trebuie să-şi schimbe stilul acesta de lucru, de
predare, de formare, de educare a tinerilor. Probabil că trebuie să gândim în
ansamblu, să fie o dezbatere reală, o dezbatere naţională la care să participe
şcoala, profesorii, elevii, factorii de decize din inspectorate, părinţii,
reprezentanţii sindicatelor, deci este vorba de educarea copiilor acestei
naţiuni şi trebuie să fie într-un fel sau altul coagulat un punct de vedere al
tuturor celor care sunt interesaţi şi implicaţi în educaţie.
Primele
reacţii ale comentatorilor sunt mai degrabă sceptice. Fiindcă, în România
post-comunistă, în afara sistemului sanitar, n-a existat domeniu de activitate
supus mai multor reforme eşuate decât Educaţia. Înregimentaţi politic sau
independenţi, de dreapta sau de stânga, din interiorul sistemului sau din
afară, aproape toţi miniştrii au încercat să schimbe regulile. Şi, după toate aceste
transformări care n-au produs, an după an, decât confuzie printre elevi şi
profesori, chiar unul dintre foştii titulari ai portofoliului, actualul senator
Liviu Pop, numeşte Bacalaureatul un etern eşec.
