Bugetul pe asumarea răspunderii
Guvernul român şi-a asumat, în premieră, răspunderea în Parlament asupra legii bugetului pe anul viitor.
Ştefan Stoica, 24.12.2019, 11:50
În urmă cu aproape două săptămâni, cabinetul liberal minoritar condus de Ludovic Orban îşi asuma răspunderea în Parlament pe trei pachete de legi. Este un instrument la îndemâna guvernului care permite depunerea de amendamente la proiectul de lege vizat de procedură, nu însă şi dezbaterea lui în legislativ. Toate forţele politice atrăgeau, atunci, atenţia că s-ar crea un precedent periculos dacă guvernul ar recurge, în premieră pentru democraţia postcomunistă, la o astfel de procedură şi în cazul bugetului de stat pe 2020. Executivul PNL a ignorat însă avertismentul şi şi-a asumat, luni, răspunderea asupra proiectului legii bugetului de stat pe anul viitor şi a celui de asigurări sociale.
Premierul Ludovic Orban a invocat criza de timp, explicând că a ales această cale pentru că altfel nu ar fi putut adopta bugetul până la sfârşitul anului. E o procedură legiferată în Constituţie şi spre deosebire de ordonanţele de urgenţă are aspecte care o fac mai democratică, a spus Orban, reamintindu-le parlamentarilor că au la dispoziţie instrumentul moţiunii de cenzură dacă vor blocarea legii.
Opoziţia de stânga nu va depune moţiune de cenzură, dar a sesizat Curtea Constituţională cu privire la posibila existenţă a unui conflict juridic între Guvern şi Parlament în legătură cu asumarea răspunderii pe buget. Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că nu există precedent în Europa ca un guvern democratic să vină cu un buget fără să fie dezbateri în Parlament. Chiar dacă nu vom reuşi să stopăm acest buget, cu certitudine, dacă decizia ne va fi favorabilă, vom preveni ca altcineva în viitor să facă acest lucru”, a spus Ciolacu.
Curtea Constituţională a stabilit data de 10 ianuarie ca termen de transmitere a punctelor de vedere de la Guvern şi Parlament.
Pe fond, nu este orice fel de buget, a subliniat şeful guvernului, potrivit căruia România are nevoie să dea un semnal ferm de corectare a dezechilibrelor economice de până acum. Bugetul se bazează pe o creştere economică de 4,1%, o rată a inflaţiei de 3,1% şi un curs mediu de schimb de 4,75 lei pentru un euro. Construim bugetul de stat pe date pe care le considerăm reale, apropiate estimărilor Comisiei Europene şi ale FMI, a precizat Orban. El a amintit că alcătuirea bugetului pe 2020 a trebuit să ia în considerare legi aflate în vigoare, precum legile pensiilor şi salarizării, care impun fonduri suplimentare.
În acelaşi timp, cabinetul şi-a propus reducerea cheltuielilor de personal în favoarea investiţiilor, în special pentru infrastructură, în absenţa cărora România nu va reuşi o creştere economică solidă, a opinat Ludovic Orban. A fost şi motivul pentru care guvernul a acceptat unele amendamente la proiectul de buget. România — a conchis Orban — trebuie să dea un semnal ferm că porneşte lupta cu dezechilibrele economice şi că va readuce deficitul, în maxim trei ani, la parametrii stabiliţi în Tratatul UE, de 3%.
