Cinci ani de la manifestaţiile de la Chişinău
Anul 2009 a schimbat crucial destinul Republicii Moldova, revenirea la putere a forţelor democratice consacrând vocaţia de stat european a fostei republici sovietice.
Valentin Țigău, 07.04.2014, 11:57
Se împlinesc cinci ani de la manifestaţia anticomunistă de la Chişinău, Rep Moldova, reprimată cu violenţă şi soldată cu numeroase victime. Demonstranţia, la care au participat zeci de mii de protestatari, a fost o reacţie a societăţii civile la falsificarea alegerilor parlamentare din 2009, care îi declarau câştigători pe comuniştii aflaţi la putere. În urma protestelor, partidele de opoziţie au blocat de două ori alegerea, în parlament, a candidatului comunist la funcţia de şef al statului, ceea ce a dus la dizolvarea legislativului şi la organizarea de alegeri anticipate, în iulie 2009.
La acestea, comuniştii n-au mai obţinut majoritatea şi au dat şansa unei alianţe a partidelor democrate să vină la conducere. Potrivit corespondentului Radio România, multe aspecte legate de revolta din 7 aprilie 2009 sunt, încă, neclare. Comuniştii consideră ca evenimentele au fost o lovitură de stat, cu implicarea Occidentului şi a României, poziţie respinsă atât de Bucureşti cât şi de cancelariile occidentale. Totodată, organele de cercetare continuă investigaţiile legate de moartea, în altercaţii cu forţele de ordine, a trei moldoveni şi rănirea a peste 300, în majoritate tineri.
Mihai Bălan, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate: ”Este dificil de realizat o imagine de ansamblu asupra modului de acţiune şi interacţiune a tuturor componentelor atrase în scenariul subversiv, rolul şi locul deţinut de un actor sau altul, mecanismele, tacticile şi principiile de implementare.”
La cinci ani de la manifestaţiile anticomuniste de la Chişinău, Rep.Moldova confirmă opţiunea prodemocratică şi proeuropeană urmată de alianţa partidelor, astăzi la putere. Fosta republică sovietică va semna, până în iunie curent, Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb cu UE, inscriidu-se în parcursul aderării europene. Avocat al Moldovei în acest proces, România confirmă, prin vocea premierului Victor Ponta, voinţa Bucurestiului de a continua această politică: “Nu-mi doresc nimic mai mult decât ca în Moldova să fie prosperitate, să fie linişte, să fie siguranţă şi când România va avea preşedinţia Uniunii Europene, în 2019, la masa aceea, la care stau membrii Uniunii Europene, să stea şi Moldova.”
În contextul complicatiilor geopolitice generate de criza ucraineană şi de focarul de instabilitate internă generat de separatismul transnistrean, menţinerea vectorului proeuropean al Chişinăului ar putea conta, nu doar în perspectiva alegerilor parlamentare din luna noiembrie, ci şi într-un orizont de timp mult mai larg.
