Cooperare România – Ucraina – Rep. Moldova
Într-un context regional delicat, în care Rusia continuă să-şi dea în petec, România, Ucraina şi Rep.Moldova fac front comun, la nivel politic.
Florentin Căpitănescu, 03.10.2014, 13:13
De la începutul anilor ’90, ca părţi ale aceleiaşi parcele regionale, România, venită după mai bine de patru decenii în care Moscova îi impusese, ca o practică obişnuită a epocii, regimuri de tip marionetă, Rep.Moldova (majoritar romanofona) şi Ucraina, ca state succesoare ale fostei Uniunii Sovietice, au avut ambiţii, conjuncturi şi, în final, destine diferite.
Dacă România, deşi nu a urmat traseul cel mai scurt spre apropierea de Occident, a devenit, în 2004, membră a NATO şi, în 2007, a UE, Rep.Moldova şi Ucraina au tot navigat între opţiunea europeană şi linia trasată de Rusia, constrânse, ce-i drept, de mentalităţi ori de dependenţa economică şi energetică de aceasta. Totuşi, ca semn al unei solidarităţi ce transcende diplomaţia, mai ales după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia şi profunda implicare a Moscovei în alimentarea curentului secesionist din estul Ucrainei, Bucureştiul, Kievul şi Chişinaul îşi reafirmă, pe coridor politic, dorinţa de colaborare. Astfel, Kievul a găzduit trilaterala România — Ucraina – Republica Moldova, ţinută la nivel de premieri.
Şeful Executivului de la Bucureşti, Victor Ponta, le-a spus omologilor săi de la Chişinău, Iurie Leancă, şi Kiev, Arseni Iaţeniuk, că România susţine ferm suveranitatea şi integritatea teritorială ale celor două state ex-sovietice. În plus, Victor Ponta i-a asigurat pe omologii săi că România îşi doreşte ca Rep.Moldova şi Ucraina, care, relativ recent, au semnat acordurile de asociere şi liber schimb cu UE, să facă parte, cât mai repede cu putinţă, din comunitatea statelor UE. Totuşi, a spus tranşant oficialul român, vorbele frumoase trebuie însoţite de acţiuni concrete, pragmatice. Victor Ponta: ”Pe baza experienţei României, şi Ucraina, şi Rep. Moldova, au nevoie de mai mult decât de declaraţii politice de solidaritate. Au nevoie de acţiuni concrete, care să sprijine reformele pe care le fac în acest moment. Şi cred că este obligaţia României şi a celorlalte ţări membre ale Uniunii Europene să fie mult mai active, mult mai concrete, mult mai pragmatice în toate proiectele de sprijin pentru Ucraina şi Rep.Moldova”.
Pe de altă parte, Ponta şi Iaţeniuk au semnat un acord de mic trafic de frontieră, datorită căruia circa două milioane de persoane care locuiesc în preajma graniţei comune vor putea călători doar pe baza unui permis de liberă trecere.
Între altele, acordul este menit să îndulcească situaţia comunităţii româneşti din Ucraina – estimată la peste 400 de mii de persoane – , ale cărei puţine drepturi sunt respectate selectiv, dacă nu chiar deloc.
