Cooperarea româno-rusă, examinată la Moscova
Ministrul român de externe, Titus Corlăţean, s-a întalnit la Moscova, cu omologul său rus Serghei Lavrov, cu care a convenit relansarea relaţiilor bilaterale.
Leyla Cheamil, 10.07.2013, 12:21
România şi Rusia vor să-şi intensifice relaţiile bilaterale, marcate de stagnare în ultima perioadă, în lipsa unui dialog politic la nivel inalt. Aceasta este una dintre concluziile ce pot fi desprinse în urma vizitei pe care şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Titus Corlăţean, a făcut-o, zilele acestea, la Moscova, unde s-a întâlnit cu omologul său Serghei Lavrov.
Vizita a avut loc la zece ani de la semnarea Tratatului politic româno-rus şi este prima după aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană. Aceasta întâlnire între şefii diplomaţiilor de la Bucuresti si Moscova dă undă verde relansării relatiilor bilaterale, aşa cum a apreciat şi ministrul roman Titus Corlăţean: Eu şi colegul meu, Serghei Lavrov, am fost de acord că potenţialul de cooperare la nivelul dialogului româno-rus nu a fost valorificat în totalitate, existând perspective pozitive pentru impulsionarea acestuia. Am exprimat opinia că, prin asigurarea unei constanţe la nivelul dialogului politic, vom reuşi să sprijim mai bine cooperarea economică şi alte domenii de care ambele părţi au nevoie.
Titus Corlatean a mai spus ca aceasta intalnire era necesară şi din punctul de vedere al fixării unei agende economice solide din care ambele părţi să aibă de câştigat, în condiţiile în care din schimburile comerciale de 4,4 miliarde dolari înregistrate în 2012, exporturile României au fost de numai 1,3 miliarde.
La rândul său, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat ca ţara sa consideră România un partener important în sud-estul Europei.
Concret, cei doi au semnat câteva documente bilaterale importante, printre care cel privind înfiinţarea Institutului Cultural Român, la Moscova, şi a Centrului Ştiinţific şi Cultural Rus, la Bucureşti, si programul interguvernamental privind cooperarea în domeniile culturii, mass-media, sportului şi turismului.
Pe de altă parte, Titus Corlăţean, a menţionat că a adus in discutie subiectul unor negocieri directe, fără intermediari, cu partenerii ruşi privind exportul de gaze în România, în vederea obţinerii unui tarif mai bun. România şi-a asigurat, anul trecut, aproape un sfert din consumul intern de gaze importand de la Gazprom, dar prin intermediul unor firme agreate de compania rusa, la preţuri de trei ori mai mari faţă de gazele extrase intern.
In relatia cu Rusia, un subiect controversat il constituie, neindoielnic, soarta tezaurului naţional pe care România l-a trimis la Moscova, în 1917, pentru a fi protejat în timpul Primului Război Mondial, tezaur pe care nu l-a recuperat integral. Tocmai de aceea, seful diplomatiei de la Bucuresti a precizat că partea rusa a acceptat fixarea unei date clare pentru reluarea reluarea lucrărilor comisiei mixte privind problemele istorice, inclusiv cea a tezaurului.
