Decizii ale guvernului la sfârşit de an
În ultima sa şedinţă, executivul Dacian Cioloş a luat câteva măsuri. Este vorba, între altele, de menţinerea temporară a salariului minim pe economie la circa 275 de euro şi de pregătirea planului de acţiune pentru preşedinţia Consiliului UE.
Corina Cristea, 30.12.2016, 12:20
Reunit în
utima sa şedinţă, Executivul tehnocrat de la Bucureşti a aprobat, joi,
printr-un memorandum, planul de acţiune pentru pregătirea preşedinţiei
Consiliului UE pe care România o va exercita în primul semestru din 2019.
Documentul conţine o primă evaluare a resurselor necesare şi sugerează setul de
măsuri tehnice necesare în procesul de pregătire pe parcursul următorilor doi ani.
Potrivit unui comunicat al Executivului, preşedinţia României la Consiliul UE
este un obiectiv de importanţă naţională, Bucureştiul urmând să demonstreze,
pentru prima dată, viziunea politică şi capacitatea administrativă necesare
pentru a gestiona, de o manieră profesionistă, această înaltă responsabilitate
care revine periodic fiecărui stat membru al Uniunii Europene.
Executivul a
decis, pe de altă parte, să menţină salariul minim pe economie la 1250 de lei (circa 275 de
euro) şi în luna ianuarie. Purtătorul de cuvânt, Liviu Iolu:
Valoarea salariului minim pe economie, garantat în plată pentru 2017, va fi
stabilită de viitorul guvern. Actualul Executiv a decis să menţină nivelul
actual al salariului minim având în vedere că viitorul guvern va avea
legitimitatea necesară pentru stabilirea unei noi valori, care să se aplice
anul viitor.
Guvernul a adoptat şi măsuri pentru continuarea sprijinului
dat răniţilor din incendiul produs în octombrie 2015 în clubul bucureştean
Colectiv, soldat cu 64 de morţi. Este vorba de bani pentru tratamente, dar şi
pentru cazarea şi transportul persoanelor însoţitoare.
De asemenea, Executivul a stabilit
un mecanism de restituire a donaţiilor pentru opera de artă Cuminţenia
Pământului, a lui Constantin Brâncuşi, pe care executivul a încercat să o
achiziţioneze de la moştenitorii sculptorului apelând inclusiv la o subscripţie
publică. Suma strânsă a fost, însă, insuficientă, astfel că banii urmează să
fie restituiţi celor peste o sută de mii de donatori. Astfel, pentru donaţiile
în valută, comisioanele şi diferenţa de curs vor fi suportate de la bugetul de
stat, iar sumele colectate în lei vor fi restituite pe baza de ordin de plată.
În cazul donaţiilor prin SMS sau prin liniile de telefonie fixă, Ministerul
Culturii va încheia acorduri cu operatorii din domniu. Donatorii care nu pot fi
identificaţi pot depune la Ministerul Culturii, până pe 31 octombrie 2017, o
cerere de restituire a sumelor, însoţită de copii ale documentelor de plată. De
asemenea, cei care nu vor banii înapoi, trebuie să informeze, în scris,
Ministerul Culturii, până la sfârşitul lui martie, anul viitor. Procesul de
restituire se va încheia la 31 decembrie 2017.
