Exerciţiul naţional „Seism 2018”
Până pe 18 octombrie, România e scena celei mai ample simulări a unui dezastru natural organizată în spaţiul Uniunii Europene, exerciţiul Seism 2018.
Bogdan Matei, 15.10.2018, 12:25
În simulări au fost antrenate toate structurile responsabile în cazul producerii unui seism major, de 7,5 pe scara Richter, urmat de replici, ce ar produce victime multiple şi ar afecta, în primul rând, Bucureştiul. Salvatorii sunt puşi în faţa unor situaţii-limită, cu mii de decese, răniţi şi persoane rămase fără adăpost. Sâmbătă, preşedintele Klaus Iohannis a decretat instituirea stării de urgenţă. Într-una din bazele sale, Armata a instalat un spital militar mobil. Pe stadioanele din oraş şi din aşezările-satelit au fost amenajate tabere de sinistraţi. Duminică, accentul a glisat pe cooperarea internaţională.
Din Israel, Italia şi Norvegia au fost aduse spitale mobile de ultimă generaţie, inclusiv cu dotări de terapie intensivă, din Austria şi Ungaria au venit ambulanţe. Sosit şi el la Bucureşti, comisarul european pentru ajutor umanitar şi managementul crizelor, cipriotul Christos Stylianides, s-a declarat impresionat de participanţii şi resursele mobilizate. Potrivit scenariului propus de autorităţi, a fost activată şi o linie TELVERDE pentru rudele persoanelor dispărute sau rănite.
Oamenii sunt sfătuiţi să nu intre în panică şi să reţină cum trebuie să acţioneze în cazul unui astfel de dezastru, declară ministrul de Interne, Carmen Dan: “Îmi doresc mai departe ca şi populaţia să intre în acest scenariu şi să înţeleagă cum trebuie să reacţioneze. Este foarte important ca şi cetăţenii să ştie ce trebuie făcut, chiar la modul minimal, în astfel de situaţii.”
Secretarul de stat Raed Arafat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, spune că exerciţiul este şi o ocazie pentru autorităţi de a descoperi ce nu funcţionează şi de a îmbunătăţi procedurile: “Multe chestii imprevizibile, multe chestii care nu au fost pregătite minuţios ca să ştie fiecare ce are de făcut şi vedem cum se reacţionează şi asta ne permite să învăţăm şi să identificăm blocaje, probleme. De exemplu, descoperim nişte proceduri de decizie care s-ar putea să ne împiedice în timpul unui dezastru. Astea vor trebui schimbate, asta poate se notează.”
Deşi ironizat în presă şi pe reţelele sociale, exerciţiul are o utilitate certă. În ultimii 200 de ani, în România au avut loc şapte cutremure de peste 7 pe scara Richter. Cel de pe 4 martie 1977 s-a soldat cu moartea a 1.570 de oameni, marea majoritate la Bucureşti, şi a provocat pagube materiale estimate, atunci, la peste 2 miliarde de dolari. Au fost distruse sau grav avariate circa 230.000 de locuinţe, iar 760 de unităţi economice au ieşit din funcţiune. Cutremurul a generat o criză economică şi socială pe care, potrivit istoricilor, dictatura comunistă din epocă n-a mai putut-o surmonta până la prăbuşirea sa. Specialiştii avertizează că mii de clădiri s-ar putea prăbuşi în Bucureşti în cazul unui seism similar.
