Încredere în băncile româneşti
La cererea Comisiei Economice din Senat, Banca Naţională a României a explicat situaţia băncilor din ţară.
Daniela Budu, 28.09.2017, 12:45
Banca Naţională a
României a dat asigurări, în faţa Comisiei Economice din Senat, că nicio bancă
din ţară nu se află în pragul falimentului. Prim-viceguvernatorul BNR, Florin
Georgescu a explicat că mecanismele economice şi legislaţia actuală protejează
economiile populaţiei în limita a 100.000 de euro, iar capitalul acestor
instituţii financiare este suficient întrucât a crescut nivelul depozitelor în
raport cu creditarea.
Întâlnirea oficialilor BNR cu membrii Senatului a fost
motivată şi de cuantumul dobânzilor curente şi al dobânzilor penalizatoare care
sunt impuse de aceste instituţii în momentul întârzierii achitării creditelor.
Oficialii Băncii Naţionale a României au explicat că decizia de a impune reguli
mai stricte pentru instituţiile financiare nebancare (IFN) survine după ce
creditarea prin aceste instituţii a depăşit 10% din totalul împrumuturilor.
Purtătorul de cuvânt al BNR, economistul Dan Suciu, a declarat că o instituţie
nebancară care oferă împrumuturi la dobânzi ridicate va trebui să depună şi o
garanţie suplimentară pentru a asigura pragul de risc în cazul în care aceste
credite devin neperformante, adică nu mai pot fi plătite de persoana care s-a
împrumutat. Dan Suciu: Noi nu am plafonat dobânzile, dar prin
reglementări interne încercăm să descurajăm dobânzile mari. Adică, la orice
dobândă pe care IFN-ul o aplică şi trece de un anumit plafon, noi cerem cerinţe
suplimentare de capital, adică IFN-ul vine cu bani de acasă să limiteze riscul
pentru dobânda aceea mare, pentru că o dobândă mare presupune un risc mare.
La rândul său, viceguvernatorul Florin Georgescu susţine că persoanele care
apelează la credite prin IFN-uri trebuie protejate de Autoritatea Naţională
pentru Protecţia Consumatorilor. Oficialul BNR susţine şi protejarea
instituţiilor de finanţare nebancară, deoarece în cazul unor incidente în
piaţă, ar apărea riscul propagării unei instabilităţi la nivelul întregului
sistem bancar din România. Florin Georgescu: În cazul IFN-urilor, ei nu pot
atrage depozite de la populaţie. Ei vin cu capitalul propriu, dar care, de
asemenea, nu este mare, este în jur de 7-8% din total resurse pentru a le
acorda drept credit. Şi ei atrag de la bănci în general, pentru că multe dintre
ele sunt filiale, sunt entităţi legate organic de bancă, înfiinţate cu
acţionariatul băncii mamă, primesc linii de credit. Dacă aceste linii de
credite sunt prost administrate şi se acordă credite foarte riscante din ele,
nu se mai întorc banii la IFN. Practic, e o pierdere la bancă.
Pe de altă parte, preşedintele Comisiei Economice din Senatul României, Daniel
Zamfir, susţine impunerea unui prag al dobânzii penalizatoare. El spune că mai
ales instituţiile de finanţare nebancare recurg la dobânzi enorme, care devin
imposibil de rambursat. În acest sens, senatorul PNL a iniţiat un proiect de
lege care să stabilească un raport între dobânda de restituire a creditului şi
dobânda plătită în cazul unor întârzieri ale achitării ratelor.
