Infracțiuni imprescriptibile în Codul penal
Răspunderea penală pentru infracţiuni de sclavie, trafic de persoane, agresiune sexuală sau tortură asupra minorilor nu se va mai prescrie în România.
Daniela Budu, 04.06.2021, 12:09
Mai multe infracţuni grave, precum traficul de persoane, sclavia, pornografia infantilă, tortura, sclavia şi proxenetismul vor deveni imprescriptibile în România. Acest lucru înseamnă că făptuitorii vor fi traşi la răspundere indiferent cât de mult timp va trece de la comiterea acestor abuzuri. Camera Deputaţilor de la București, ca for decizional, a adoptat în unanimitate mai multe modificări în acest sens ale Codului Penal, inițiate de un grup de parlamentari PNL şi USR PLUS, din coaliţia la putere. Printre acestea — majorarea pedepselor pentru nedenunţarea acestor infracţiuni și a limitelor speciale ale pedepselor în cazul faptelor de pornografie infantilă săvârşite de recidivişti.
În luna aprilie, modificările au trecut şi de Senat. “E o lege foarte importantă, care nu va mai permite unora care comit infracţiuni grave – trafic de minori, agresiunea contra minorilor, toată categoria de infracţiuni care este inclusă – să scape ca urmare a prescrierilor. Vor răspunde toată viaţa dacă vor comite asemenea infracţiuni”, a afirmat președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban.
Unul dintre iniţiatorii legii, senatorul USR PLUS Simona Spătaru, spune că România avea nevoie de aceste modificări, deoarece, în unele cazuri, infractorii scapă de pedeapsă, întrucât anchetele durează prea mult şi intervine prescripţia. “România este pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte originea victimelor traficului de persoane şi o cauză importantă de întârziere în anchetare o constituie tocmai un mod de organizare foarte sofisticat al reţelelor organizate de trafic. Vorbim şi despre traficul de minori. Din păcate, România este o sursă în originea acestor victime şi este foarte important să intervenim acum”, a declarat Simona Spătaru.
Din partea Consiliului Europei (CoE), Grupul de experţi pentru lupta împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA) notează, de asemenea, că România rămâne predominant o ţară de origine a victimelor traficului de fiinţe umane, iar Germania, Italia, Spania şi Regatul Unit au fost principalele ţări de destinaţie. GRETA a îndemnat România să se asigure că infracţiunile de trafic de fiinţe umane duc la pedepse eficiente şi că victimele au acces la compensaţii. Într-un raport publicat joi, GRETA apreciază că România a continuat să dezvolte cadrul legislativ pentru acţiunea împotriva traficului de persoane.
Deşi salută faptul că ministrul justiţiei i-a cerut procurorului general să prioritizeze acţiunile împotriva traficului de fiinţe umane, Grupul notează că un număr semnificativ de sentinţe în aceste cazuri sunt cu suspendare, iar utilizarea recunoaşterii vinovăţiei pentru a obţine o condamnare diminuată sau alte înţelegeri similare le permit multor infractori să primească pedepse reduse. Potrivit raportului, 2.613 victime ale traficului de persoane au fost identificate în perioada 2016 — 2019 de autoritățile române. Trei din patru victime au fost femei şi jumătate copii, exploatarea sexuală rămânând cel mai comun scop al traficului de fiinţe umane.
