Justiţia, cu motoarele în plin
Ideea că Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit o adevărată sperietoare pentru funcţionarii români ce încalcă legea este reconfirmată.
Florentin Căpitănescu, 21.11.2014, 13:11
În ultimii doi, trei ani, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) – vârf de lance în lupta cu flagelul ce încă macină la temelii administraţia românească – a reuşit să recupereze, şi nu doar la capitolul imagine, terenul pierdut. Prin potopul de dosare deschise, multe dintre ele finalizate cu condamnări la închisoare cu executare, DNA a modelat certitudinea că nimeni, indiferent de notorietate, de funcţia ocupată, de coloratura politică ori de influenţă, nu este deasupra legii.
Ca argument în plus, în premieră în istoria judiciară a României post-comuniste, unui procuror-şef în funcţie i s-a deschis dosar penal. Şefa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – altfel, o structură foarte apreciată – , Alina Bica, a fost reţinută într-un dosar în care DNA o acuză de abuz în serviciu. Infracţiunea ar fi fost comisă în perioada în care şefa DIICOT era subsecretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membră a unei comisii care se ocupa de restituiri de terenuri. Ei i se impută că, în 2011, împreună cu doi colegi de comisie, şi ei cercetaţi, ar fi înlesnit plata unor despăgubiri supraevaluate pentru un teren de 13 hectare de la periferia capitalei. Prejudiciul adus statului ar fi de peste 62 de milioane de euro.
Pe de altă parte, tot joi, Curtea Supremă a admis cererea procurorilor anticorupţie de arestare preventivă pentru 30 de zile a deputatului PSD, Ioan Adam. El este implicat într-un dosar cu retrocedări ilegale de terenuri, care ar fi păgubit statul cu peste 300 de milioane de euro.
De asemenea, Instanţa Supremă a decis ca deputatul PC, Ion Diniţă, să fie cercetat în libertate, sub control judiciar. Diniţă este bănuit că, prin încălcarea normelor legale, a fost beneficiarul unor contracte cu bani publici, în judetul Braşov. În cazul său, prejudiciul estimat de DNA este de peste şapte milioane euro. Ambele decizii ale Curţii Supreme nu sunt definitive.
Aceste trei dosare nu aduc, totuşi, nimic nou în actualul peisaj juridic românesc. Fiindcă subiecţii anchetelor, membri ai corpului administraţiei centrale, şi tehnicile folosite pentru sifonarea banilor publici – tranzacţie funciară supraevaluată, retrocedare ilegală şi contract cu dedicaţie – compun cazuri de corupţie devenite, deja, clasice. Nici nu ar avea cum să fie altfel, din moment ce DNA are în lucru nu mai puţin de 4.800 de dosare, cifră confirmată chiar de procurorul-şef al instituţiei, Laura Codruţa Kövesi. Pentru corupţi, cu tot cu metodele lor din ce în ce mai ingenioase, şefa DNA are următorul mesaj: ”nu sunt mai deştepţi ca noi”.
