Misiunea FMI la Bucureşti
FMI a efectuat o vizită de o săptămână în România pentru discuţii despre stadiul economiei, evoluţiile viitoare şi bugetul de stat pe 2016.
Roxana Vasile, 22.10.2015, 13:10
Este România singura
sau cea mai de succes poveste a Fondului Monetar Internaţional? Da, dacă
i-am da crezare premierului social-democrat Victor Ponta, potrivit căruia
autorităţile au ascultat, în mare parte, de sfaturile FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene -
creditorii internaţionali ai ţării.
O delegaţie condusă de şefa misiunii
FMI pentru România, Andrea Schaechter, a avut, la Bucureşti, întâlniri cu
autorităţi la cel mai înalt nivel. Discuţiile s-au plasat sub auspicii bune: Fondul a revizuit, recent, în creştere, estimările
privind economia românească. Astfel, PIB-ul ar urma să crească cu 3,4% în acest
an şi cu 3,9% în 2016. În contextul în care ultimul acord cu FMI, de tip preventiv, a expirat, ministrul finanţelor, Eugen Teordorovici,
evoca faptul că Bucureştiul ar putea solicita încheierea unuia nou.
Şi totuşi!
După întrevederea delegaţiei Fondului cu deputaţii Comisiei de Buget, liberalul Gheorghe Ialomiţianu, în opoziţie, preciza -
citând FMI-ul – că o nouă înţelegere nu este posibilă: În
momentul de faţă, România nu poate încheia un acord cu Fondul, pentru că sunt
diferenţe foarte mari legate de credibilitatea acestui guvern, pentru că nu a
respectat ceea ce s-a angajat în acordul care s-a finalizat. Guvernul spune că
nu respectă acele recomandări ale Fondului Monetar şi Comisiei Europene, iar
Fondul nu poate să gireze ceea ce face Guvernul, pentru că are şi Fondul o
responsabilitate.
Colegul de la PSD al lui Gheorghe Ialomiţianu, Viorel
Ştefan, neagă o astfel de afirmaţie tranşantă, recunoscând, însă, că există
unele obstacole. Se vorbeşte în principiu de un acord
flexibil, care nu presupune împrumut, ci doar asistenţă tehnică din partea
Fondului Monetar Internaţional, ceea ce ar fi un câştig, pentru că ştim cu toţii
că, atunci când ai notă bună de la FMI, eşti privit cu mai mare deschidere pe
pieţele de capital, te poţi finanţa mai bine. Pe de altă parte, trebuie să
recunoaştem că reformele structurale reprezintă un deziderat. De 25 de ani luptăm
cu această necesitate de reformare a companiilor de stat.
Guvernului de la
Bucureşti i se impută, în egală măsură, reformele greoaie din administraţie.
Îngrijorări sunt legate şi de situaţia fiscal-bugetară din 2016 şi 2017,
existând riscul depăşirii ţintelor de deficit.
Într-un comunicat semnat de şefa misiunii
FMI, Andrea Schaechter, Fondul estimează un deficit bugetar de 3% din PIB în
2016 şi peste acest nivel în 2017, din cauza combinaţiei de reduceri masive de
impozite şi taxe, pe de o parte, şi de majorări salariale, pe de alta, în timp
ce recomandarea instituţiei financiare internaţionale privind deficitul pentru
anul viitor este de doar 1,5%. Indicatorii macroeconomici ai României – mai
spune Fondul – au înregistrat o îmbunătăţire considerabilă, dar protejarea lor
este crucială în contextul riscurilor la nivel global, mai ales în economiile emergente.
