Politica de apărare
Un 2014 marcat de criza din Ucraina vecină şi un 2015 în care, împreună cu aliaţii din NATO, România îşi va consolida sistemul naţional de securitate.
Bogdan Matei, 11.03.2015, 13:00
Era inevitabil ca redeşteptatul apetit teritorial al Rusiei şi agresivitatea cu care Kremlinul îşi urmează pornirile expansioniste să influenţeze şi agenda sistemului defensiv românesc.
Anul trecut, pe fondul crizei ucrainene, activitatea ministerului Apărarii a fost marcată, în primul rând, de schimbarea mediului de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre şi de creşterea instabilităţii din vecinătatea sudică a NATO – a spus ministrul Mircea Duşa, la şedinţa de bilanţ pe 2014. Exerciţiile de pregătire şi instruire a militarilor organizate la nivel naţional au crescut cu 25% faţă de anul anterior, iar cele efectuate la nivel bilateral şi multilateral, în cadrul NATO, cu 133%.
În 2014, armata română, împreună cu partenerii americani, a participat la cel mai complex exerciţiu din ultimii cinci ani. După mult timp, s-au executat, din nou, trageri cu muniţie reală, cu bombe şi rachete de aviaţie şi cu rachete antitanc. În total, circa 1.200 de militari români au participat la operaţii şi misiuni în afara teritoriului naţional. 2014, a mai spus ministrul, poate fi considerat şi anul revigorării parteneriatului strategic româno-francez şi al consolidării unei relaţii speciale cu Germania, prin derularea unor consultări permanente.
Parte a arhitecturii de securitate a lumii libere, România şi-a reiterat disponibilitatea de a pune la dispoziţia Alianţei un comandament multinaţional de divizie şi de a găzdui o structură multinaţională de integrare a forţelor, care vor deveni operaţionale în anii următori.
Prezent, în premieră, la şedinţa de bilanţ a MApN, noul preşedinte Klaus Iohannis a subliniat că respectarea acestui angajament este vitală, mai ales în actualul context de securitate: Într-o perspectivă pe termen scurt, este obligatoriu să ne îndeplinim obiectivele asumate în comun, la ultimul summit al Alianţei Nord-Atlantice, în special operaţionalizarea celor două noi comandamente, precum şi să finalizăm, conform calendarului agreat cu partenerul strategic american, operaţionalizarea bazei de la Deveselu — a spus preşedintele. El a pledat şi pentru o prezenţă mai activă la dezvoltarea politicii comune de securitate şi apărare a Uniunii Europene, în condiţiile în care va începe, în curând, procesul de revizuire a Strategiei comunitare de securitate.
Comandant suprem al forţelor armate, graţie prerogativelor sale prezidenţiale, Iohannis a mai anunţat că va prezenta Parlamentului o nouă Strategie Naţională de Apărare. Documentul va evalua mediul internaţional şi va prezenta direcţiile de acţiune pentru asigurarea securităţii naţionale pe termen lung. În ianuarie, tot din iniţiativa preşedintelui, a fost încheiat un acord politic cu partidele parlamentare, pentru asigurarea, din 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Apărare.
