Prognoze economice
Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în creştere, la 6,1%, proiecţia privind avansul Produsului Intern Brut al României.
Roxana Vasile, 05.02.2018, 11:43
România nu
face excepţie şi raportează pentru 2017 sau anticipează pentru 2018 o mult dorită
creştere economică, asemenea tuturor statelor din Uniunea Europeană. Ceea ce o
distanţează net de ele sunt, însă, procentele impresionante, care o fac să se
situeze, de ceva vreme, de departe pe locul întâi. Franţa, de pildă, ar avea
toate motivele să fie invidioasă:
în 2017, creşterea ei
economică a atins cel mai înalt nivel din ultimii 6 ani, situându-se la 1,9%. România
se poate lăuda cu în jur de 6 procente, motiv pentru care agenţia France
Presse o descria drept tigrul
Europei! Duminică, Comisia de Prognoză de la Bucureşti a dat publicităţii
previziunile pentru anul în curs, revizuind în creştere, la 6,1%, proiecţia
privind avansul Produsului Intern Brut. Totodată, a menţinut prognozele de 5,7%
în 2019 şi 2020, respectiv de 5% în 2021.
Deşi bune, previziunile venite de
peste graniţă nu sunt la fel de optimiste. Comisia Europeană preconizează,
pentru 2018, un avans al economiei româneşti de până la 4,4%, similar cu cel
din ultimele prognoze ale Fondului Monetar Internaţional. Banca Mondială
estimează o expansiune a PIB-ului de 4,5%, în timp ce Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare prevede o creştere de 4,2%. Dar ce face ca economia
României să fie atât de competitivă? Ce reţetă a succesului par să fi
găsit autorităţile centrale sau locale într-o ţară în care, totuşi, este o acută penurie de mână de lucru,
pe fondul unei migraţii puternice şi a unei demografii în bernă? Deşi
guvernele succesive ale actualei coaliţii la putere PSD-ALDE s-au felicitat pentru creşterea economică
fulminantă din 2017, pare că cetăţenii României, printr-un consum ridicat, ar fi contribuit cel
mai probabil la acest succes.
În
2018, atât analiştii economici, cât şi specialiştii Băncii Naţionale a României
se aşteaptă ca avansul economiei să încetinească: o atestă, de altfel,
prognozele internaţionale deja citate! Ei spun că este greu de crezut că, în acest
an, motoarele de creştere să continue să meargă în acelaşi ritm, în condiţiile
în care, în primul rând, majorările de venituri şi salarii care au fost decise, până acum, nu pot să continue.
Apoi, într-un recent raport al unei bănci comercialet se spune că investiţiile
au fost defavorizate de incertitudini fiscale şi de măsuri populiste. Mai mult
chiar, dacă va fi nevoie ca actualul Guvern să ia măsuri de creştere a taxelor
sau de reducere a cheltuielilor publice pentru încadrarea în deficitul bugetar
de 3% din PIB, încetinirea creşterii economice ar putea fi şi mai accentuată. Cât
despre producţia industrială, aceasta este de anticipat să crească datorită
cererii care vine de la economiile europene. Cu toate acestea, importurile vor
creşte mai repede decât exporturile, pentru că ele acoperă o bună parte din cererea
internă. În concluzie, anii care vin ar putea să se dovedească relativ
complicaţi pentru economia românească, iar tigrul să fie un
dezamăgitor balon de săpun.
