Programe economice
Forţele politice favorite să ocupe primele trei poziţii în viitorul Parlament al României – PSD, PNL şi USR – şi-au făcut publice programele economice. Discuţia în jurul acestora este, însă, bruiată de disputele politice.
Roxana Vasile, 10.10.2016, 12:15
Cu o lună înainte de debutul campaniei electorale pentru scrutinul legislativ din 11 decembrie, numărul unu în sondaje, PSD, şi-a creionat oferta economică din programul de guvernare. Social-democraţii propun un amestec de măsuri cu caracter liberal şi de iniţiative sociale menită să satisfacă electoratul captiv. Programul PSD prevede eliminarea a 100 de taxe nefiscale, măsuri de relaxare fiscală, dar şi de creştere a veniturilor populaţiei. PSD doreşte venituri în plus la buget în perioada 2017-2020 din absorbţia fondurilor europene, înfiinţarea unui fond suveran de dezvoltare şi investiţii prin care sumele intrate în economie să se întoarcă la bugetul general consolidat sub formă de taxe şi impozite, inclusiv TVA.
Social-democraţii doresc o relansare fiscală pentru salariaţi, astfel încât impozitul pe venit să ajungă la zero, începând cu 1 ianuarie 2018, pentru cei care au un salariu mai mic sau egal cu 2000 de lei brut (450 de euro), pentru medici şi specialiştii IT. Pentru pensionari, PSD vine cu o propunere de nerefuzat — eliminarea impozitului pe venit de la începutul anului viitor, dacă valoarea pensiei este mai mică sau egală cu 2000 de lei pe lună. Totodată, ar urma să se renunţe şi la contribuţia pentru sănătate pentru toţi pensionarii.
De pe poziţia de principal contracandidat al PSD la legislativele din decembrie, PNL vrea să dea un impuls economiei prin investiţii suplimentare de 24 de miliarde de euro în următorii patru ani. În plan fiscal, liberalii propun generalizarea cotei unice de 16%, valabilă în prezent în cazul impozitului de venit. Astfel, cota standard de TVA şi contribuţiile sociale plătite de angajat şi angajator ar urma să fie aduse, toate, la nivelul de 16 procente.
Nou creata Uniune Salvaţi România, creditată cu şansa a treia la parlamentare, vine cu o viziune pe termen lung de dezvoltare sustenabilă, bazată pe investiţii şi nu pe consum şi stimulente fiscale, precum si pe investiţii strategice în infrastructură şi învăţământ. În programul Uniunii, transporturile devin prioritate naţională, iar sănătatea va beneficia de alocări suplimentare la buget şi va intra într-un proces de eficientizare.
Dezbaterile pe marginea ofertelor economice ale celor trei forţe politice au fost bruiate de disputa creată în jurul avertismentului lansat de preşedintele Klaus Iohannis, potrivit căruia nu va desemna, după alegeri, un premier urmărit sau condamnat penal. Preşedintele nu a pronunţat niciun nume, dar liderul PSD Liviu Dragnea, condamnat cu suspendare în celebrul dosar al referendumlui din 2012 de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, s-a simţit vizat. Vexat, el l-a acuzat pe şeful statului că-şi depăşeşte atribuţiile constituţionale. Momentul a marcat începutul neoficial al campaniei electorale şi anunţă confruntări electorale aspre.
