România şi NATO
Ministrul român al apărarii, Mircea Duşa, a participat, joi, la Bruxelles, la o reuniune NATO, unde s-a discutat, între altele, despre situaţia implementării Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a Alianţei.
România Internațional, 09.10.2015, 12:55
Perfect integrată în structurile NATO cărora li s-a
alăturat în 2004,România îşi propune să fie un furnizor de
securitate în regiune, într-un context foarte complicat.
Prezent, joi, la
Bruxelles, la o reuniune a omologilor din Alianţa Nord-Atlantică, ministrul
român al apărării, Mircea Duşa, le-a solicitat partenerilor din NATO măsuri
concrete de consolidare a securităţii în Marea Neagră prin cooperarea statelor
membre. El a spus că este nevoie de asigurarea prezenţei navale aliate în acest
bazin maritim pentru
securitatea euro-atlantică. Mircea Duşa: Am precizat că
strategia maritimă şi în special strategia pe Marea Neagră pentru noi este
foarte importantă, am precizat de asemenea faptul că capabilităţile de
descurajare ale NATO nu trebuie să fie regionale ci trebuie să primească
apărarea tuturor flancurilor, fie că este vorba de flancul estic al NATO, fie
că este vorba de flancul sudic al NATO.
Un subiect de actualitate pe agenda reuniunii a fost situaţia de securitate din
Afganistan, dar mai ales cea din Siria, care
în opinia aliaţilor, reprezintă un motiv de
preocupare din perspectiva securităţii în regiune şi a consecinţelor umanitare. În marja reuniunii,
Mircea Duşa a avut convorbiri cu generalul Philip Breedlove, comandantul
forţelor aliate în Europa, despre consolidarea flancului estic al NATO. Mircea
Duşa a prezentat stadiul construirii şi operaţionalizării celor două structuri
de comandă şi control aliate din România şi a spus că ele vor fi finalizate
conform calendarului.
Tot joi, dar la Bucureşti, ministrul de
externe, Bogdan Aurescu, şi adjunctul secretarului american de stat, Frank Rose,
au declarat că SUA, NATO şi România se consultă în prezent pentru a se asigura
că baza de la Deveselu este
bine protejată de mai multe tipuri de ameninţări, inclusiv teroriste. Aceasta va deveni operaţională la sfârşitul anului, iar in
2016 urmează a fi integrată în sistemul NATO.
Frank Rose a precizat că scutul antirachetă, care are
elemente inclusiv la Deveselu, este în continuare destinat să blocheze
eventuale ameninţări iraniene, pentru că programul de rachete balistice al
Teheranului nu a fost negociat în cadrul recentului acord nuclear.
Aurescu a
explicat că scutul antirachetă nu doar oferă protecţie României, dar şi
descurajează eventuale atacuri. Bogdan Aurescu: Există un număr
întreg de entităţi statale şi nestatale, peste 30 de astfel de cazuri, în care
s-a identificat preocuparea pentru a obţine sau pentru a dezvolta o tehnologie balistică. Astfel de grupuri
se găsesc inclusiv în Orientul Mijlociu. Cu atât mai mult, proiectul scutului
antirachetă este necesar.
Aurescu a reafirmat că sistemul antirachetă nu este o ameninţare pentru Rusia.
