Sentinţă finală într-un important dosar de corupţie
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România a dat verdictul definitiv într-un dosar ce dura de peste 10 ani.
Ştefan Stoica, 08.02.2019, 12:15
Fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 9 ani închisoare într-un dosar legat de retrocedări ilegale de terenuri în Constanţa şi staţiunea alăturată Mamaia, în zonele de plajă şi faleză. Iniţiată în urmă cu peste un deceniu, ancheta a scos la lumină caracatiţa care controla un amplu mecanism de restituiri şi atribuiri nelegale de teren intravilan, ce a condus la un prejudiciu pentru stat de 114 milioane de euro. Aproape 40 de persoane au fost inculpate — funcţionari din primărie, notari publici, mandatari, moştenitori, cesionari cumpărători de drepturi succesorale.
Alte nume sonore implicate sunt cel al fostului preşedinte social-democrat, ca şi Mazăre, al Consiliului Judeţean, Nicuşor Constantinescu, dar şi cele ale fosţilor finanţatori ai clubului de fotbal Dinamo, Cristian Borcea şi Dragoş Săvulescu. Acuzaţiile au fost de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu obţinerea de avantaje patrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, fals intelectual, în formă continuată, şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. Toţi vor merge la închisoare, cu excepţia lui Radu Mazăre, care a fugit din România şi se află în prezent în Madagascar, cea mai exotică dintre destinaţiile alese de foşti demnitari, politicieni şi şefi de instituţii găsiţi vinovaţi pentru fapte de corupţie.
Borcea revine în închisoare după o scurtă paranteză în libertate. El a fost eliberat condiţionat anul trecut, după ce executase o parte din pedeapsa primită într-un alt dosar celebru, cel al transferurilor ilegale de fotbalişti. Este prima sentinţă importantă dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după blocajul intervenit atunci când Curtea Constituţională a calificat drept nelegală alcătuirea completurilor de 5 judecători în ultimii 2 ani.
Înalta Curte a fost nevoită, în consecinţă, să suspende executarea pedepselor în cazul unor personaje celebre precum fostul ministru Elena Udrea şi fosta şefă a parchetului antimafie şi antiterorism Alina Bica, ambele în căutarea azilului politic în Costa Rica. Ele nu sunt singurele beneficiare ale blocajului de la ICCJ. Unul care, alături de incertitudinile legate de postul de procuror şef al DNA, liber încă după revocarea Laurei Codruţa Kovesi, şi de soarta procurorului general Augustin Lazăr, aflat în proces de revocare, precum şi de controversatele modificări aduse de puterea de stânga legislaţiei în materie judiciară, alimentează îngrijorările — interne şi externe — cu privire la funcţionarea justiţiei.
În toate întâlnirile — nu puţine — impuse de mandatul românesc la şefia Consiliului UE, premierul Viorica Dăncilă s-a străduit să demonteze temerile şi a dat asigurări cu privire la respectarea statului de drept. A făcut acest lucru şi la discuţiile de joi cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. După întâlnire, cel care îi îndemna pe români, vorbindu-le limba, să apere cu hotărâre statul de drept, a postat pe Twitter un mesaj cu tâlc. Poate sunt de modă veche — a scris Tusk — dar continui să cred că este responsabilitatea judecătorilor şi nu a politicienilor să decidă cine este vinovat şi cine nu.
