Situaţia forţei de muncă din România
Experţii apreciază că în economia românească este nevoie de încă un milion de angajaţi.
Bogdan Matei, 03.12.2019, 11:53
De ani buni în creştere constantă, economia românească absoarbe
uşor mâna de lucru. În octombrie, rata şomajului a fost de numai 2,98%, în
scădere atât faţă de aceeaşi lună din 2018, cât şi faţă de septembrie anul
acesta. Numărul total de şomeri era sub 260 de mii, majoritatea din mediul
rural, trecuţi de 40 de ani şi fără studii sau cu o instruire precară. La
Bucureşti, cel mai mare şi mai dinamic economic dintre oraşe, rata şomajului a
scăzut la 1,29%, adică puţin peste 15 mii de persoane.
Pe de altă parte, mai
mult de jumătate dintre companiile româneşti intenţionează ca, anul viitor, să
crească numărul de angajaţi în medie cu 11 %. Conform ultimului barometru
realizat de PriceWaterhouseCoopers,cotată drept
cea mai mare companie de servicii profesionale, de consultanță și de audit din
lume, 91% dintre firmele româneşti din IT vor să-şi
majoreze numărul de angajaţi, în medie cu 20%. Următoarele locuri sunt ocupate
de industrie şi sectorul auto şi retail, unde jumătate dintre companii au
nevoie de un plus de 6,4 procente. Creşteri de personal au mai menţionat 40%
din companiile din sectorul serviciilor financiare şi 30% dintre companiile
sectorului farmaceutic.
Directorul PriceWaterhouseCoopers România, Ionuţ
Simion, apreciază că în economie este nevoie de încă un milion de angajaţi, în
următorii cinci ani, pentru a obţine o creştere medie de 3,5% anual. Contextul
este dificil, spune el, pentru că în ultimii ani forţa de muncă a devenit mai
greu de găsit, limitând potenţialul de dezvoltare a economiei. Pentru a corecta
această situaţie, atât guvernul cât şi companiile ar trebui să se implice în
programe de educaţie care să dezvolte competenţele angajaţilor, în special pe
cele digitale – mai afirmă experţii.
Toată lumea pare de acord că nu există soluţii
infailibile pentru criza forţei de muncă. Sunt tot mai multe vocile care acuză numeroşii
beneficiari de profesie ai ajutoarelor sociale, care, pur şi simplu, refuză să
muncească. Aceştia sunt, însă, în majoritate, necalificaţi, aşa că intrarea lor
pe piaţa muncii n-ar rezolva mare lucru. Apoi, din Canada până în Australia, milioane
de români de vârstă activă trăiesc şi muncesc în străinătate, cei mai mulţi în
vestul Europei.
Forţa de atracţie a ţării de origine rămâne doar sentimentală,
fiindcă, pragmatic, puţini dintre ei sunt dispuşi să se întoarcă acum. Îi
descurajează administraţiile ineficiente, politicienii ostili diasporei şi, mai
ales, salariile incomparabil mai mici decât în Occident. Patronatele din
România anunţă că au luat în calcul creşterea de anul viitor a salariului minim
pe economie şi că au prevăzut în bugete impactul acestei majorări. Propunerea
de mărire avansată de Guvern echivalează cu mai puţin de 20 de euro, în timp ce
sindicatele afirmă că e e nevoie de o sumă cel puţin dublă.
