Ucraina şi învăţământul pentru minorităţile naţionale
Limitarea drastică, printr-o nouă lege a învăţământului, a accesului la educaţie pentru minorităţile etnice din Ucraina provoacă nelinişte în Europa, de la Bucureşti la Atena şi de la Budapesta la Sofia.
Bogdan Matei, 15.09.2017, 11:56
Pe fondul recentelor tensiuni diplomatice dintre România şi Ungaria, sunt foarte rare temele pe care miniştrii de Externe ai celor două ţări vecine să aibă puncte de vedere identice. Şi totuşi, joi, Teodor Meleşcanu şi Peter Szijjarto, alături de omologii lor din Bulgaria, Ekaterina Zakharieva, şi din Grecia, Nikos Kotzias, le-au transmis şefului diplomaţiei de Kiev, Pavlo Klimkin, secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland şi Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Lamberto Zannier, o scrisoare comună prin care-şi exprimă îngrijorarea şi profundul regret faţă de adoptarea recentă de către Rada Supremă a proiectului de Lege a Învăţământului din Ucraina.
Acest demers comun, precizează semnatarii, are în vedere interesul susţinut al părţilor semnatare în asigurarea protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Ei adresează un apel autorităţilor ucrainene pentru identificarea de măsuri concrete în acest sens, în spiritul cooperării şi cu respectarea strictă a normelor şi standardelor internaţionale relevante în domeniu.
Legea incriminată, care, pentru a intra în vigoare, mai trebuie doar promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, limitează drastic accesul la educaţie în limba maternă pentru numeroasele comunităţi minoritare din Ucraina – ruşi, români, maghiari, bulgari, greci, polonezi etc. Aceasta prevede ca în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană, iar educaţia în limbile minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
Analiştii spun că, pe fondul conflictului deschis cu Moscova, puseul de intoleranţă al autorităţilor de la Kiev ar viza, de fapt, doar milioanele de etnici ruşi din estul şi sudul Ucrainei, iar celelalte comunităţi ar fi victime colaterale. Ca pondere demografică, cea românească e a doua, după ruşi. Aproape jumătate de milion de etnici români trăiesc în ţara vecină, majoritatea pe teritoriile româneşti anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor.
În numele lor, deputatul Grigore Timiş, alături de doi colegi din Radă, de etnie maghiară şi, respectiv, bulgară, i-au cerut preşedintelui Poroşenko să nu promulge legea în urma căreia “cetăţeni ai Ucrainei îşi pierd dreptul de a alege în mod liber limba în care vor să studieze”. Anterior, atât diplomaţia de la Bucureşti, cât şi ministerul pentru Românii de Pretutindeni îşi exprimaseră nemulţumirea faţă de prevederile legii.
Din opoziţie, liderul liberal, Ludovic Orban, a acuzat reacţia întârziată a autorităţilor şi a cerut demisia ministrului de resort, Andreea Păstârnac, iar Mişcarea Populară a solicitat convocarea de urgenţă a Comisiei Mixte Prezidenţiale Româno-Ucrainene, pentru a determina Kievul să reconsidere adoptarea noului act normativ.
