Un dosar complex de corupţie
Ironie a sorţii sau nu, un procuror român pentru combaterea crimei organizate – Alina Bica – a fost arestată pentru corupţie.
Roxana Vasile, 24.11.2014, 13:26
Ascensiunea şi declinul profesional ale Alinei Bica sunt comparabile cu ale unui personaj de roman. În 1996, ea ocupa funcţia de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sfântu-Gheorghe — mic oraş de provincie din centrul ţării. Patru ani mai târziu, ajungea, tot în Transilvania, la Parchetul de pe lângă Tribunalul din Braşov, iar după alţi patru poposea în Capitală. Aici, Alina Bica avea să activeze în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie — la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi, apoi, la Serviciul Independent de Combatere a Marii Criminalităţi Economico-Financiare.
Secretar de stat în Ministerul Justiţiei pe timpul mandatului ministrului democrat-liberal Cătălin Predoiu, dna Bica era numită, în mai 2013, în fruntea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism — DIICOT, la propunerea premierului de stânga Victor Ponta, care îndeplinea atunci şi funcţia de ministru interimar al Justiţiei. La aproximativ un an şi jumătate de la numire, procurorul şef al DIICOT şi-a dat demisia, însă, pe fondul investigaţiilor la care este supusă în cadrul unuia din răsunătoarele dosare de corupţie ale momentului scoase la lumină în spaţiul public.
Gestul a venit la extrem de scurt timp după ce Alina Bica a fost arestată preventiv pentru 30 de zile. Mai mult! Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis suspendarea Alinei Bica din funcţia de procuror-magistrat. Ea este acuzată că, în 2011, pe când era secretar de stat la Justiţie şi, în această calitate, şi membră a unei comisii care se ocupa de restituiri de terenuri, ar fi abuzat de poziţia pe care o avea şi ar fi aprobat plata unor despăgubiri supraevaluate.
Mai precis, Bica şi ceilalţi membri ai comisiei ar fi acceptat să-i plătească unui om de afaceri echivalentul a aproximativ 84 de milioane de euro, reprezentând despăgubiri pentru un teren din Bucureşti, deşi, în realitate, terenul valora mult mai puţin.
Potrivit anchetatorilor anti-corupţie, prejudiciul depăşeşte 60 de milioane de euro. Tentaculele afacerii nu se opresc, însă, aici. În acelaşi dosar apare şi numele omului de afaceri Dorin Cocoş, nimeni altul decât fostul soţ al liderului Partidului Mişcarea Populară, Elena Udrea, candidată, anul acesta, la Preşedinţia României. Într-un mesaj postat pe Facebook, aceasta susţine că nu are nicio implicare în dosarul retrocedărilor supraevaluate care îl vizează pe fostul soţ.
Dorin Cocoş ar fi cerut 10 milioane de euro pentru a interveni pe lângă factori de decizie de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor pentru a rezolva cererea de despăgubire incriminată. Elena Udrea nu poate spune nimic nici despre acţiunile Alinei Bica, de care o leagă o prietenie de notorietate.
