Va fi ridicat MCV?
Comisia Europeană apreciază că România a progresat suficient pentru ca evoluţiile din Justiţie să nu mai fie monitorizate printr-un mecanism special.
Bogdan Matei, 23.11.2022, 11:59
Admisă în Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007, România a rămas,
până azi, un potenţial membru cu probleme al structurilor comunitare.
Partenerii de la Bruxelles au suspectat mereu guvernările succesive de la
Bucureşti, indiferent de ideologia lor declarată şi de personajele, longevive
sau efemere, care le conduceau, că încearcă să ocolească principiile statului
de drept, să-şi subordoneze magistraţii şi să stopeze lupta anticorupţie.
Instituirea, încă din momentul aderării, a aşa-numitului Mecanism de Cooperare
şi Verificare (MCV), a fost o pârghie prin care europenii au putut monitoriza
reformele în domeniul justiţiei româneşti.
După aproape 16 ani, Comisia Europeană
apreciază că progresele realizate sunt suficiente pentru renunţarea la MCV. În
privinţa celor trei legi promulgate recent de preşedintele Klaus Iohannis -
a statutului judecătorilor şi procurorilor, a organizării judiciare şi,
respectiv, a Consiliului Superior al Magistraturii – Executivul
comunitar consideră că avizul emis, în procedură de urgenţă, de Comisia de la
Veneţia arată că, în ansamblu, lucrurile par să se îndrepte în direcţia corectă.
Elementele pozitive sunt legate, printre altele, de numirea în funcţie a
procurorilor de rang înalt, de garanţiile oferite împotriva amestecului politic
în activitatea DNA sau de limitarea clară a competenţelor procurorului general
în ceea ce priveşte DNA şi DIICOT (parchetul antimafia). Comisia anunţă că va
continua să urmărească îndeaproape procesul de revizuire a Codului Penal şi a
celui de Procedură Penală, dar notează că, până acum, au fost înregistrate
progrese. Văzută de la Bruxelles, Agenţia Naţională de Integritate continuă să
dea dovadă de eficienţă. Tot de acolo, se remarcă rezultate pozitive şi ceea ce
priveşte investigarea şi sancţionarea corupţiei la nivel înalt.
Una peste alta,
Comisia consideră că, pe viitor, România trebuie să fie vizată de acelaşi
mecanism care se aplică tuturor statelor membre şi care leagă acordarea banilor
europeni de respectarea statului de drept. Procedural, evaluarea Comisiei e
doar o etapă. Decizia finală privind încetarea monitorizări justiţiei din
România depinde de avizul Consiliului, din care fac parte cele 27 de state
membre, şi de cel al Parlamentului European.
Pentru moment, totuşi, clasa politică
de la Bucureşti a jubilat. România, susţine, preşedintele Iohannis, a
demonstrat voinţă politică şi, mai ales, o puternică susţinere a cetăţenilor pentru
a corecta orice deviere de la un parcurs democratic şi pentru a relua rapid
reformele. Autorităţile de la Bucureşti rămân ferm ancorate în viziunea
proeuropeană, bazată pe unitate, democraţie şi stat de drept -afirmă şi şeful
liberal al guvernului de coaliţie PSD-PNL- UDMR, Nicolae Ciucă. Regimul
Iohannis nu scapă de monitorizare europeană – crede, însă, din opoziţie,
liderul USR, Cătălin Drulă, care aminteşte că evoluţiile din ţară vor fi
evaluate prin mecanismul general, aplicabil tuturor statelor membre ale
Uniunii.
