Muzeul Naţional Cotroceni
Astăzi vă invităm să vizitaţi un muzeu a cărui istorie este legată de memoria istorică şi culturală a României: Muzeul Naţional Cotroceni.
Ana-Maria Cononovici, 12.04.2025, 14:40
Astăzi vă invităm să vizitaţi un muzeu a cărui istorie este legată de memoria istorică şi culturală a României: Muzeul Naţional Cotroceni. Situat în zona centrală a oraşului, aproape de cheiul Dâmboviţei, muzeul stă mărturie rezistenţei în timp a Palatului Cotroceni. Este un ansamblu alcătuit din casele domnești, Mănăstirea Cotroceni și biserica Mănăstirii Cotroceni.
Ștefania Dinu, director general adjunct al Muzeului, ne-a spus povestea acestor locuri cu o istorie de peste 340 de ani, care au reprezentat reşedinţa tuturor voievozilor români, începând cu ctitorul Șerban Cantacuzino și continuând cei care i-au urmat pe tronul Țării Românești. Ce vedem astăzi din toată această istorie?
“Vedem spațiile reprezentând Palatul Regal și anume etajul întâi unde se află fostele saloane de primire și de reprezentare și la etajul al 2-lea unde sunt câteva apartamente care au aparținut Familiei Regale, cu mențiunea că ele au fost cumva restructurate, reorganizate și câteva doar mai păstrează originalitatea, așa cum exista în epoca regalității.
Vizitatorii noștri vor putea vizita sufrageria germană în stilul neorenașterii germane care reflectă gusturile Regelui Carol I, comanditarul Palatului Cotroceni, Salonul de vânătoare al Regelui Ferdinand, care datează în acea formulă din 1926 și care a păstrat elementele originale, Salonul florilor, care este unul dintre cele mai reprezentative și este fostul salon de aur, camera preferată de principesa şi mai apoi Regina Maria, a început să fie amenajată în jurul anului 1901.
Biblioteca Regelui Ferdinand este de asemenea unul dintre spațiile care s-a păstrat intact, în sensul că putem vedea același tip de mobilier și același tip de decoraţiune stil Henric al II-lea, Renaștere franceză, iar foarte reprezentativ pentru Palatul Cotroceni este Marele salon alb sau salonul Cerchez, purtând numele arhitectului Grigore Cerchez, salonul a luat naștere la dorința Reginei Maria în anul 1925, deci după Marea Unire, fiind un salon care de asemenea a fost restaurat după planurile arhitectului Cerchez și putem regăsi elemente ale stilului neoromânesc, așa cum era și în epoca regalității.”
Ștefania Dinu, director general adjunct al Muzeului, ne-a purtat apoi prin poveştile ascunse la al doilea etaj:
“Apoi, la etajul al 2-lea, pentru că aici a fost și reședința domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a fost amenajat și un apartament care să ilustreze prezența domnitorului Unirii și a soției sale, Doamna Elena Cuza, la Palatul Cotroceni unde și-au avut reședința de vară între anii 1859 și 1866, urmând apoi câteva apartamente în care se ilustrează de asemenea prezența primei familii regale Carol și Elisabeta la Palatul Cotroceni. Poate fi admirat Salonul de biliard și masa de biliard a Regelui Carol I, de asemenea, salonul oriental, care în epocă purta denumirea de Studioul Reginei Maria, reamenajat între anii 1913-1915.
Mai sunt câteva apartamente în stil francez, apartamentul Regelui Ferdinand și dormitorul Reginei Maria care actualmente prezintă varianta din 1929 a dormitorului reginei în stil englezesc, Tudor, și, de asemenea, un salon foarte frumos lambrisat tot în lemn de brad, numit salonul Norvegian, care a fost camera intimă a Reginei Maria, aflat în continuarea dormitorului său și amenajat în 1910 de către arhitectul Casei Regale Karel Liman, salon care se păstrează original în totalitate.”
Pentru vizitarea Muzeului Naţional Cotroceni consultaţi pagina muzeului, www.muzeulcotroceni.ro.
