Via Transilvanica
Astăzi vă invităm să pornim la drum, pe singurul traseu de drumeții tematice din România făcut după modelul El Camino spaniol.
Ana-Maria Cononovici, 28.05.2022, 10:14
Astăzi vă invităm să pornim la drum, pe singurul traseu de
drumeții tematice din România făcut după modelul El Camino spaniol. Mergem pe
Via Transilvanica, traseu care, pentru opt zile din luna mai, a găzduit
ultramaratonul Transylvania Legends, aflat anul acesta la a doua ediţie. Via
Transilvanica este un proiect al organizației Tășuleasa Social, a cărei
preşedinte este Alin Uşeriu, ONG cu sediul în Pasul Tihuța, în județul Bistrița‑Năsăud, care desfășoară acțiuni cu caracter educațional, social, de
mediu, cultural etc. Acest
traseu poate fi parcurs după voia călătorului, fie pe etape, fie în întregime,
pe jos, cu bicicleta, sau chiar și călare. Drumul traversează zece județe, Suceava,
Bistrița‑Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu,
Alba, Hunedoara, Caraș‑Severin și Mehedinți și promovează
valorile culturale, etnice, istorice și naturale și diversitatea României în spiritul
turismului lent.
Florin Alexandru, organizator al ultra-maratonului
Transylvania Legends, ne-a povestit: Din prima clipă de când am văzut proiectul, mi-am dat seama că este o
oportunitate imensă pentru noi, pentru fiecare dintre noi, fiecare român, să
promovăm România, pentru că într-adevăr, e magică Via Transilvanica și spun
asta din perspectiva faptului că este exact așa cum a fost Europa acum foarte
mulți ani practic, au rămas neschimbate pe acolo și o adevărată bucurie
plăcere să vezi România exact așa cum e ea la firul ierbii, cu ghilimele de
rigoare pe Via Transilvanica.
Drumul este marcat de semne pictate pe
lemn sau piatră în culorile specifice: portocaliu și alb (săgeată portocalie
pentru direcția Drobeta-Turnu Severin și albă pentru direcția Putna). Marcajul
specific este un T portocaliu, într‑un cerc de aceeași
culoare, pe un fundal alb. La fiecare kilometru, sunt repere mari de andezit de
300 de kilograme, fiecare cu reliefuri sculptate care amintesc de peisajul
rural. Bornele utilizate până acum
au fost realizate de un grup de sculptori de la Facultatea de Arte din Iași.
Prin urmare, nu sunt două borne sculptate la fel, fiecare bornă având o formă
specifică, realizată în funcţie de specificul zonei în care e amplasată, din
dorinţa de a păstra și acest aspect tradiţional. Şi pentru ca traseul prin
pădure să nu fie plictisitor, intenţia este ca el să treacă prin zonele foarte
vizitate din fiecare județ, dar şi să încerce reînvierea satelor de pe parcurs,
unele aproape pustii, legând cultura, tradițiile și tot ce se întâmplă în țara
noastră.
Florin Alexandru a adăugat: Cred că avem o datorie morală
să promovăm România. Consider că multă vreme nu am făcut asta și e de datoria
noastră, generației noastre, să facem asta. Iar din punctul meu de vedere, Via Transilvanica
este o călătorie în timp a ceea ce este România și face parte, din punctul meu
de vedere, din patrimoniul nostru, din ceea ce noi numim România la modul
propriu. Și e necesar doar să facem o mică bucățică din aceasta Via Transilvanica
pentru ca să ne dăm seama, de fapt, ce țară frumoasă e, cât de superbă e România
și cât de mult ar trebui cu toții, fiecare român în parte, să o promovăm
pentru că chiar e superbă, exact așa cum e.
Foarte interesant este faptul că oricine
poate să cumpere o bornă, să o personalizeze şi acea bornă va dăinui – cum
spuneau organizatorii – cel puţin 1000 de ani, pe această Via Transilvanica,
dovedind o mare deschidere a organizatorilor către stimularea responsabilităţii cetăţeneşti. De
asemenea, doritorii pot voluntaria pentru a păstra curăţenia pe o anumită
suprafaţă, marcată de propria bornă.
