Chiar dacă sunt serios concurate de hamburgeri şi de alte produse similare de tip fast food, chiftelele sunt în continuare în topul preferinţelor românilor. Sunt preparate din carne tocată sau din legume, cu formă rotundă, aplatizată sau alungită şi sunt prăjite în ulei, în tigaie sau ceaun. Sunt servite fie ca aperitiv, fie ca fel principal, în sos şi cu garnitură.
Ardeiul gras, ardeii kapia şi gogoşarii fac parte din generoasa ofertă de toamnă din pieţele agroalimentare din România
În Munții Apuseni, mâncărurile sunt, prin tradiție, bogate în calorii deoarece în trecut oamenii munceau din greu în gospodăriile lor izolate.
După sacrificarea rituală în ziua de Ignat, porcul nu era consumat integral în perioada Crăciunului.
În urmă cu o săptămână, primăria comunei Peştişani din judeţul Gorj a orgnizat o nouă ediţie a unui festival care a căpătat popularitate, aceasta şi datorită unei tradiţii locale, de a mânca sarmale cu carne, în foi de varză în combaţie cu piftie.
Situată între Dunăre şi Marea Neagră (în partea estică a României), Dobrogea are o gastronomie specifică, cu preparate pe care nu le întâlnim în celelalte provincii româneşti.
Astăzi vă prezentăm reţeta unei ciorbe inventate într-un oraş din Bucovina şi care se numeşte chiar ciorbă rădăuţeană.
Astăzi vă prezentăm reţeta unei ciorbe inventate într-un oraş din Bucovina şi care se numeşte chiar ciorbă rădăuţeană.
România are, acum, 13 produse care beneficiază de Indicaţie Geografică Protejată, după ce Comisia Europeană a aprobat înscrierea în această categorie şi a Salinatelor de Turda.
La mesele boiereşti de altădată se folosea carnea de oaie, porc şi pasăre, cea de vită în general fiind evitată deoarece se considera că este un animal muncit.
La mesele boiereşti de altădată se folosea carnea de oaie, porc şi pasăre, cea de vită în general fiind evitată deoarece se considera că este un animal muncit.
Mâncărurile pe bază de carne de porc şi varză, dulce sau murată, sunt des întâlnite în bucătăria românească.
Mâncărurile pe bază de carne de porc şi varză, dulce sau murată, sunt des întâlnite în bucătăria românească.
Este o tradiţie ca, la început de toamnă, la vremea culesului viei, românii să mănânce pastramă de oaie şi să bea must sau, puţin mai târziu, tulburel, acel vin nou care nu s-a limpezit şi care nu s-a oprit din fiert.
Este o tradiţie ca, la început de toamnă, la vremea culesului viei, românii să mănânce pastramă de oaie şi să bea must sau, puţin mai târziu, tulburel, acel vin nou care nu s-a limpezit şi care nu s-a oprit din fiert.
