Un proiect al Muzeului Național de Istorie realizat în preajma Zilei Naționale a României și a Centenarului Marii Uniri de la 1918.
În 1941, mii de ostași români au murit în luptele de la Țiganca pentru readucerea Basarabiei la trupul Țării.
În România, se află o treime dintre izvoarele termale și minerale din Europa, fapt care ar trebui să o situeze în avanscena turismului balnear continental.
Se vor împlini, curând, 200 de ani de la nașterea (27 noiembrie 1818) omului de cultură Aron Pumnul, unul dintre fruntaşii Revoluţiei din Transilvania de la 1848, profesor al lui Mihai Eminescu, la Cernăuţi.
Toboșarul cetății Sighișoara, Dorin Stanciu e generos. Le face fotografii turiștior și le arată locurile cele mai interesante...
La Muzeul Naţional de Istorie a României a fost vernisată expoziția temporară intitulată Imago Romaniae.Terra Christiana, în contextul celebrării Centenarului Marii Uniri.
O întâlnire, la Ohaba, jud Brașov, cu Nicolae Popa, proprietarul celei mai vechi mori de apă din Ținutul Făgărașului. Obiectiv turistic, ea este înscrisă în Catalogul European al Morilor Tradiționale.
Reportaj la Spiești, sat depopulat și scos de pe hartă în perioada comunismului. Astăzi, Spiești (jud Neamț) mai are două case și doi locuitori.
Mai înainte de a ajunge să cunoasă încercările lui Leonardo da Vinci de a zbura ca o pasăre, Traian Vuia și-a imaginat că, într-o zi, va avea propriile sale aripi.
Samuel Lupulescu s-a întors din Detroit, SUA în comuna natală, Fârdea, ca să fie primar.
În luna mai, ne amintim de două ori de poetul Lucian Blaga. E luna în care a văzut lumina zilei, la Lancrăm, în județul Alba și luna în care s-a despărțit de noi, pe vecie.
Reportaj realizat în satul Mahala (Ucraina) de unde a fost deportată, în 1940, autoarea notelor apărute la București sub titul 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean
O plimbare adevărată prin Cartierul Armenesc al Bucureștiului unde se află clădirea în care funcționează muzeul Theodor Palladi, cunoscută și sub numele de Casa Melik.
I se spune Bădița Măric dar, pentru că personajele sale zboară, uneori, pe deasupra caselor și livezilor cu pomi în floare, i s-a mai spus și Bădița Chagall.
Cezar Dumitru a început să călătorească în 1991 iar de atunci a zburat de peste 1000 de ori aproape 2 milioane de kilometri.