România, Polonia şi flancul estic
România şi Polonia vor mai mulţi militari NATO pe flancul estic al alianţei - declară, la Bucureşti, preşedinţii celor două ţări.
Mihai Pelin, 23.03.2022, 12:10
Începută în urmă cu aproape o lună, invazia rusă
din Ucraina continuă. Mai multe orașe strategice sunt bombardate și atacate,
iar oamenii fug din fosta republică sovietică din cauza războiului. În acest
context, preşedinţii României şi Poloniei, Klaus Iohannis şi Andrzej Duda,
subliniază necesitatea întăririi apărării pe flancul estic al Alianţei
Nord-Atlantice.
La întâlnirea pe care au avut-o, marți, la Bucureşti, ei au
convenit ca cele două țări să intensifice cooperarea pe linie de securitate.
Klaus Iohannis consideră că este necesară o prezenţă militară sporită în
România şi în regiunea Mării Negre, ca răspuns strict defensiv la agresiunea
Rusiei.
Klaus Iohannis: Avem nevoie urgent de o consolidare
consistentă şi echilibrată a flancului estic, de o prezenţă înaintată, unitară
şi întărită. Este necesară o prezenţă militară sporită aliată în ţara noastră
şi în regiunea Mării Negre. Un exemplu clar şi necesar în acest sens îl
reprezintă crearea cât mai rapidă a unui grup de luptă NATO în România.
În
situaţia actuală este nevoie de o nouă concepţie strategică a NATO, care în
primul rând trebuie să ţină cont de schimbările generate de agresiunea Rusiei
împotriva Ucrainei, a subliniat şi preşedintele polonez. El propune o prezenţă permanentă defensivă a
NATO pe flancul estic, consolidată
din punct de vedere al militarilor, dotării şi infrastructurii. Acestea sunt
cerinţele prezentului, impuse de acţiunile întreprinse de Moscova, a mai spus
președintele polonez.
Cei doi oficiali au decis să organizeze la București un Summit al statelor membre NATO în Format B9, cu două săptămâni înainte de întrunirea aliaților de la Madrid, din iulie. B9 este o iniţiativă lansată în
2015 de preşedintele român şi de omologul său polonez, la care participă cele 9
state membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia,
Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. Aceasta este o platformă deosebit de utilă pentru
aprofundarea dialogului și cooperării între aliații din regiune, în vederea
articulării contribuției specifice a acestora la procesele în derulare din
cadrul Alianței, în deplină concordanță cu principiile solidarității și
indivizibilității securității tuturor statelor membre NATO.
La București, cei doi șefi de stat au discutat
și despre responsabilitățile celor două țări membre UE în regiune, ocazie cu
care a fost reconfirmată susținerea fermă și deplină a României pentru
Republica Moldova, precum și pentru suveranitatea și integritatea sa
teritorială.
Impactul conflictului din Ucraina asupra
Republicii Moldova este unul major, iar aceasta are nevoie de sprijin solid și
coordonat, financiar și logistic, din partea UE și a statelor membre, care să
acopere inclusiv securitatea sa energetică, a apreciat Klaus Iohannis. Cei doi
președinți au declarat că România și Polonia sprijină ferm procesul de integrare în UE a Republicii Moldova,
Georgiei şi Ucrainei.
