Alegeri europene 2019
În România, campania electorală pentru alegerile europarlamentare din 26 mai începe sâmbătă şi se va încheia pe 25 mai.
Ştefan Stoica, 25.04.2019, 12:20
Românii
sunt chemaţi pe 26 mai să-şi voteze reprezentanţii în Parlamentul European. În
viitoarea legislatură, Bucureştiul va trimite la Strasbourg 33 de eurodeputaţi,
cu unul în plus faţă de cea în curs, dar numai în scenariul în care Marea
Britanie va părăsi, totuşi, Uniunea. În România, primele euroalegeri au fost
organizate în 2007, anul intrării ţării în UE.
Scrutinul este marcat, în mod
tradiţional, de un absenteism puternic, însă anul acesta lucrurile ar putea sta
altfel, în condiţiile în care simultan cu el va avea loc referendumul
consultativ pe tema justiţiei convocat de preşedintele Klaus Iohannis.
Alegerile din 2019 au loc, pe de altă parte, în contextul în care România
deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Ar suna ca un îndemn la o
dezbatere electorală serioasă pe marginea provocărilor care reclamă răspunsuri
valide pe termen mediu şi lung din partea blocului comunitar: Brexitul,
migraţia, problemele sociale şi de mediu, forţa de muncă, problemele de
securitate şi apărare şi, nu în ultimul rând, pericolul reprezentat de
curentele suveraniste, eurosceptice, chiar eurofobe care bântuie unele state
ale Uniunii.
Sloganurile de campanie ale principalilor competitori din România
nu anunţă, însă, o astfel de dezbatere, ci mai degrabă confruntări cu iz
populist naţionalist pe fronturile politice interne deja deschise. PSD, numărul
unu în coaliţia la guvernare, vorbeşte despre patriotismul care ar trebui să
guverneze prestaţia viitorilor eurodeputaţi şi despre faptul că România merită
să primească mai mult din partea Uniunii, în vreme ce ALDE, partenerul
social-democraţilor, doreşte ca ţara să se prezinte cu demnitate şi să pretindă
respectul UE. E timpul României şi România în primul
rând decretează liberalii, principala forţă de opoziţie. Uniţi în
Europa, proclamă PMP, cu gândul şi la Republica Moldova vecină, majoritar
românofonă. Cei de la ProRomânia, formaţiune născută din dizidenţa
social-democrată, îşi afirmă mândria dublei apartenenţe, românească şi europeană,
iar Alianţa de opoziţie 2020 USR PLUS reaminteşte electoratului că fără hoţi şi
corupţi ţara are o şansă.
Candidaţii recrutaţi sunt foşti miniştri sau
eurodeputaţi cu experienţă, dar şi foşti premieri sau primari de mari oraşe,
jurnalişti cunoscuţi şi chiar un fost şef de stat, Traian Băsescu, cel care
deschide lista PMP. Purtătoare de stindard la PSD este ex-ministrul Fondurilor
Europene Rovana Plumb, PNL îl are în frunte pe ziaristul Rareş Bogdan, ALDE şi
UDMR deschid cu doi europarlamentari, Norica Nicolai, respectiv Iuliu Winkler.
Cap de listă la Alianţa 2020 USR PLUS este fostul premier tehnocrat Dacian
Cioloş, şi tot un fost şef de guvern, Victor Ponta, e portdrapelul Pro România.
Iar formaţiunea mai are doi ex-premieri pe listă, Mihai Tudose şi Iurie Leancă,
unul la Bucureşti, celălalt la Chişinău.
Favorite în sondaje sunt PSD şi PNL,
urmate de Alianţa 2020 USR PLUS, ALDE şi ProRomânia. Şanse să trimită
reprezentanţi în PE au şi UDMR şi PMP. Balul electoral se deschide sâmbătă, 27
aprilie, iar regina va fi încoronată pe 26 mai.
