Atacuri cibernetice asupra României
România a fost ţinta unor atacuri cibernetice cu scopul de a influenţa corectitudinea primului tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie, a fost concluzia şedinţei de ieri a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Sorin Iordan, 29.11.2024, 11:56
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, reunit joi la Bucureşti, a constatat existenţa unor atacuri cibernetice cu scopul de a influenţa corectitudinea procesului electoral din primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, desfăşurat la 24 noiembrie. Membrii CSAT au prezentat evaluări cu privire la posibile riscuri la adresa securităţii naţionale, generate de acţiunile unor actori cibernetici statali şi non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
Ei au confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional şi mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale unor astfel de actori, în special Federaţia Rusă, existând din partea acesteia un interes în creştere pentru a influenţa agenda publică în societatea românească şi coeziunea socială.
La scurt timp după publicarea concluziilor şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care a asigurat suportul tehnic în procesul electoral, a confirmat existenţa acestor atacuri. STS a arătat că numărul şi complexitatea atacurilor a crescut odată cu apropierea scrutinului, dar că acestea au fost respinse şi că nu au fost identificate vulnerabilităţi în ceea ce priveşte furnizarea, în condiţii de securitate, a serviciilor electronice puse la dispoziţia Autorităţii Electorale Permanente, organizatorul alegerilor.
O altă concluzie a şedinţei CSAT a fost că platforma de socializare TikTok l-a favorizat pe Călin Georgescu, candidatul perceput ca extremist pro-rus, anti-UE şi anti-NATO, care s-a clasat pe locul întâi după primul tur al prezidenţialelor. După ce au analizat documentele, membrii Consiliului au concluzionat că Georgescu a beneficiat de o expunere masivă în condiţiile în care TikTok nu l-a obligat să marcheze clipurile electorale cu codul unic de identificare, atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă, obligaţie impusă prin legislaţia electorală românească.
Astfel, vizibilitatea acestuia a crescut semnificativ în raport cu ceilalţi participanţi la procesul electoral, care au fost recunoscuţi de algoritmii TikTok drept candidaţi la alegerile prezidenţiale, iar conţinutul promovat de aceştia a fost filtrat masiv, diminuând exponenţial vizibilitatea lor la nivelul utilizatorilor platformei.
TikTok a respins însă acuzaţiile. Într-un comunicat transmis la scurt timp după prezentarea concluziilor CSAT, compania chineză a arătat că, până în prezent, nu a găsit dovezi ale unei „operaţiuni de influenţă ascunsă” care să vizeze alegerile prezidenţiale din România şi nici dovezi de influenţă străină. Cu toate acestea, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării le-au cerut autorităţilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, celor cu atribuţii în buna desfăşurare a procesului electoral, precum şi organelor de urmărire penală să întreprindă de urgenţă demersurile necesare pentru clarificarea aspectelor prezentate în şedinţă.
