Discuţii privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă

După mai bine de un an în care gestionarea situaţiei sanitare a fost în prim-plan, atenţia Guvernului de la București se îndreaptă către relansarea economică, pentru care PNRR este o importantă sursă de finanţare.

Daniela Budu, 12.05.2021, 12:10

Lucrăm îndeaproape cu România pentru a finaliza cât mai rapid un plan de redresare şi rezilienţă. Se fac progrese bune asupra reformelor. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după întâlnirea de la Bruxelles cu premierul Florin Cîţu, pe care a numit-o o întâlnire constructivă.

Negocierile cu reprezentanţii Comisiei pentru susţinerea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă merg bine, iar planul românesc va aduce o creştere economică sustenabilă – a dat asigurări și prim-ministrul român. Șeful guvernului se asigură, la Bruxelles, că resursele pe care România le va primi prin PNRR vor merge în sectoarele cu cea mai mare productivitate din economie.

Florin Cîţu: PNRR are două componente. Are componentă de reforme, pe care am asumat-o prin programul de guvernare, strategia fiscal-bugetară, programul de convergenţă şi ne-o asumăm şi aici în PNRR şi are o parte de investiţii. Şi acolo, mesajul meu este clar – România are anumite priorităţi pe care le doreşte incluse în PNRR. Resursele pe care România le va primi vor merge în acele sectoare cu cea mai mare productivitate din economie.

România trebuie să respecte criteriile de alocare a fondurilor ce pun în prim-plan inovaţia şi protejarea mediului, dar încearcă să obţină, prin negocieri, finanţare şi pentru alte sectoare în care există decalaje faţă de statele membre mai dezvoltate, precum infrastructura sau agricultura. România are un plan ambiţios de creştere economică sustenabilă, în urma pandemiei – dă asigurări Florin Cîţu:

În PNRR vor fi introduse toate acele proiecte care respectă criteriile din PNRR. Cel mai important criteriu este acela de a putea fi finalizate în 2026. Şi eu voi fi foarte atent ca acolo să fie incluse toate proiectele. Iar ceea ce nu poate fi finanţat pe PNRR merge pe fonduri europene sau pe bugetul de stat. Dezvoltarea infrastructurii în România este o prioritate.

Şeful executivului a explicat, totodată, că România are nevoie de toate cele peste 29 de miliarde de euro oferite prin PNRR.

Amintim că bugetul PNRR a fost ajustat, la recomandarea Comisiei Europene, de la 42 de miliarde de euro la circa 29 de miliarde de euro, după reducerea sumelor la toate capitolele. Ajustarea planului a presupus modificarea alocărilor și pentru domeniul educaţiei, care va primi 3,7 miliarde de euro, față de patru miliarde de euro alocate inițial. Autorităţile române şi-au propus să definitiveze şi să înainteze Comisiei Europene Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă la sfârşitul acestei luni, cu o lună întârziere față de termenul stabilit. 14 state UE au depus deja Comisiei planurile naţionale pentru finanțare.