Investiţii străine în scădere
Anul trecut, investiţiile străine directe în economia românească au scăzut cu mai bine de o treime.
Bogdan Matei, 01.10.2024, 11:40
Banca Naţională a României a anunţat scăderea semnificativă, anul trecut faţă de 2022, a investiţiilor străine directe. Fluxul net al acestora în anul 2023 a ajuns la aproape 6,75 de miliarde de euro, în scădere cu 36,3% faţă de valoarea record consemnată în anul precedent.
Potrivit experților de la Banca Centrală, evoluţia se aliniază tendinţei internaţionale şi poate fi atribuită preponderent incertitudinilor economice şi tensiunilor geopolitice, în special în contextul războiului prelungit din Ucraina vecină României şi al conflictului declanşat în Orientul Mijlociu, care au determinat investitorii străini să adopte o abordare prudentă.
Reticența acestora, spun alte voci, a fost amplificată de ceea ce unii numesc griparea motorului economic franco-german al Europei. Principalele domenii care au atras bani străini în România au fost industria, intermedierile financiare, asigurările şi comerţul, iar totalul fondurilor externe direct absorbite de economia românească ajunsese, la sfârşitul lui 2023, la 118 miliarde de euro.
Analistul financiar Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, notează că această tendinţă de scădere a continuat şi în 2024: sunt circa 800 de milioane de euro mai puțin. Specialiștii spun că e un gol pe care l-ar putea umple investițiile autohtone.
Potrivit ministrului de resort, Adrian Câciu, valoarea totală a investiţiilor angajate de statul român, finanţate fie din fonduri naţionale, fie din fonduri europene nerambursabile, fie prin Planul Național de Redresare și Reziliență, se ridică la 155 de miliarde de euro – circa jumătate din Produsul Intern Brut.
Guvernul de la București a anunțat, recent, și lansarea unui pachet de programe strategice pentru dezvoltarea economiei, iar cel mai important e programul naţional de sprijin pentru marea industrie, în valoare de un miliard de euro. E în plan și o schemă de ajutor de stat de 500 de milioane de euro şi facilităţi fiscale pentru investiţii strategice de peste 150 de milioane de euro în industria prelucrătoare. Beneficiarul trebuie să creeze în mod direct minimum 250 de locuri de muncă şi să se dezvolte în regiunile cu un Produs Intern Brut pe cap de locuitor sub media naţională.
Guvernul mai promite și două sute cincizeci de milioane de euro pe an pentru companiile care fac investiţii în producţia de materii prime industriale. Toate acestea, recunosc guvernanții, nu se pot realiza fără un parteneriat public-privat. Ei mai avertizează și că România va fi nevoită să se împrumute în continuare pentru a-și duce la capăt proiectele de anvergură pe care le-a început – autostrăzi, spitale, stadioane ori săli de sport noi, școli renovate, porturi și căi ferate modernizate – dar susțin că împrumuturile vor fi rambursate natural, prin ceea ce numesc ecosistemele economice create de aceste investiţii.
