Pe ce îşi dau românii banii
Românii nu câştigă mult, iar ce câştigă cheltuiesc, în bună măsură, pe hrană, bunuri, utilităţi şi taxe, arată statistica. Una crudă, care confirmă decalajul între România şi multe dintre colegele ei de club european.
Ştefan Stoica, 09.01.2013, 16:37
Românii nu câştigă mult, iar ce câştigă cheltuiesc, în bună măsură, pe hrană, bunuri, utilităţi şi taxe, arată statistica. Una crudă, care confirmă decalajul între România şi multe dintre colegele ei de club european. Raportate la trimestrul trei al anului trecut, veniturile medii lunare într-o gospodărie românească s-au ridicat la aproape 2500 de lei, puţin sub 600 de euro. La acest capitol, locuitorii oraşelor stau mult mai bine decât cei de la sate. Diferenţa de 23 de procente între câştigurile din mediul urban şi cel rural vorbeşte de la sine.
În medie, peste jumătate din venituri provin din salarii, restul fiind asigurat din prestaţii sociale, activităţi agricole sau neagricole independente, proprietăţi şi vânzări de active. La oraş, câştigurile din salarii reprezintă un procent semnificativ mai mare, circa 64%. Cum era de aşteptat, la ţară, producţia agricolă furnizează cea mai mare parte din venituri, 38%, în vreme ce doar 30% din acestea provin din salarii. Cifrele care spun mult despre nivelul de trai sunt, însă, cele legate de cheltuieli. Acestea reprezintă 90% din totalul veniturilor. În plus, cheltuielile de consum au ajuns la 72% din câştiguri.
Ponderea cea mai mare în consumul românilor este dată de produsele alimentare şi băuturile nealcoolice, în medie 42%, cărora li se adaugă plata utilităţilor pentru locuinţă – apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei. Însumate, ele depăşesc 19% din venituri, iar partea leului revine funcţionării şi încălzirii casei. Alte destinaţii ale banilor, în afara hranei şi întreţinerii gospodăriei, sunt impozitele, contribuţiile la asigurările sociale, cotizaţiile. Din ce câştigă, locuitorii de la sate trebuie să mai acopere nevoi legate de hrana animalelor, plata muncilor pentru producţia agricolă, servicii veterinare. O pondere infimă din câştiguri, respectiv un procent, este rezervată investiţiilor, cumpărării sau construcţiei de locuinţe, achiziţiei de terenuri sau de echipament necesar producţiei în gospodărie ori cumpărării de acţiuni.
O componentă foarte mică a consumului, de sub un procent, o constituie şi plata pentru hoteluri, cafenele şi restaurante. Iar tabloul nu ar fi complet dacă nu ar fi menţionat cât alocă o gospodărie din România educaţiei, nu mai mult de 0,3% din venituri.
