Plan european de gestionare a migraţiei ilegale
Gestionarea migraţiei ilegale preocupă Comisia Europeană.
Ştefan Stoica, 06.12.2022, 11:30
Comisia
Europeană a prezentat un plan de acţiune pentru gestionarea sosirilor
migranţilor ilegali pe ruta Balcanilor Occidentali, care anul acesta au ajuns
la niveluri record. Executivul european încearcă, astfel, să atenueze temerile
unor state membre ale UE şi să grăbească negocierea Pactului european pentru
Migraţie şi Azil.
Ruta Balcanilor Occidentali a devenit unul dintre punctele
majore de presiune migratorie, cu o creştere de 168% a numărului migranţilor
veniţi pe această rută, potrivit datelor Frontex. Situaţia preocupă în mod
special ţările central-europene, precum Austria sau Republica Cehă, care şi-au
consolidat controalele la frontiere. În total, în primele 10 luni ale acestui
an au fost detectate peste 280.000 de intrări clandestine în UE, dintre care
peste 120.000 au fost pe ruta Balcanilor Occidentali.
Planul Comisiei cuprinde acţiuni
operative, structurate pe cinci piloni: întărirea managementului de frontieră,
proceduri de azil accelerate şi sprijinirea capacităţilor de primire, lupta
împotriva traficului de migranţi, consolidarea cooperării privind readmisia şi
returnările şi alinierea politicilor de vize. Statele Balcanilor Occidentali sunt
chemate să-şi alinieze politica de vize celei practicate de UE întrucât sunt
numeroase cazuri de migranţi care sosesc în ţările balcanice unde nu au nevoie
de viză de intrare şi de acolo pornesc clandestin spre vestul Europei.
Pe de
altă parte, responsabilii europeni sunt convinşi că numai o înţelegere de tipul
Pactului european pentru Migraţie şi Azil, prezentat în septembrie 2020, ar putea
rezolva provocările create de valul migrator.
Statele membre au, însă, rezerve
faţă de mecanismele de redistribuire a refugiaţilor şi din acest motiv iniţiativa
nu a fost adoptată nici până astăzi. Această propunere a Comisiei nu prevede
explicit cote obligatorii de refugiaţi ca în 2016, dar instituie un mecanism de
‘solidaritate obligatorie’ prin care Comisia Europeană să poată stabili, totuşi,
cote pentru statele membre ale UE în funcţie de populaţia şi de nivelul lor de
dezvoltare economică. Aceste ţări ar avea ca alternativă la relocări alte
contribuţii, precum finanţarea şi repatrierea migranţilor fără drept de azil
sau construcţia de tabere de refugiaţi.
Guvernul României a salutat Planul de
Acţiune pentru Balcanii de Vest al Comisiei Europene şi îşi exprimă încrederea
că măsurile şi instrumente propuse sunt de natură să răspundă inclusiv
preocupărilor exprimate recent de Austria cu privire la evoluţiile din acest an
pe ruta Balcanilor de Vest.
Amintim că Viena e reticentă în legătură cu
primirea, după 11 ani de aşteptare, a României şi Bulgariei în spaţiul
Schengen, pe considerente care ţin de gestionarea fluxurilor migratorii. România
reiterează întreaga sa disponibilitate de a contribui activ şi consistent la
implementarea măsurilor şi acţiunilor propuse de Comisia Europeană în deplin
spirit european de solidaritate şi responsabilitate, în colaborare strânsă cu
restul partenerilor europeni.
