Plan european pentru refugiaţi
Miniştrii europeni de Interne au aprobat un plan privind refugiaţii de război ucraineni.
Roxana Vasile, 29.03.2022, 11:30
Miniştrii
europeni de Interne, reuniți la Bruxelles în Consiliu extraordinar, au aprobat,
luni, un plan în zece puncte pentru o mai bună coordonare în cazul refugiaţilor
ucraineni. Planul prevede să fie creată imediat o platformă de înregistrare
temporară a celor care intră în Uniune, să fie dezvoltate centre de transport
al refugiaţilor, realizate o hartă a capacităţilor de primire din statele
membre şi un index al necesităţilor din fiecare ţară europeană.
În paralel, pe
fondul unor indicii legate de pericolul traficului de ființe umane, a fost
activată platforma europeană multidisciplinară împotriva ameninţărilor de crimă
organizată, iar Europol sprijină autorităţile din țările Uniunii în acest
domeniu.
Potrivit comisarului european Ylva Johansson, până acum, circa 3,8
milioane de oameni, în special femei, copii şi bătrâni, au fugit din calea
ofensivei ruse din Ucraina. Numărul sosirilor zilnice în Uniunea Europeană s-a
micșorat de la 200 de mii – vârf al afluxului de refugiați, la circa 40 de mii,
la ora actuală. Cei mai mulți oameni au ales să se refugieze în Polonia, urmată
de Austria și Cehia, de aceea, dna Ylva Johansson crede că refugiații trebuie
încurajați să aleagă ca destinații și alte țări europene. Nu există cote de
repartizare, iar, în acest moment, discuțiile dintre țările membre ale Uniunii
pentru atenuarea poverii asupra statelor inclusiv non-UE de la frontierele cu
Ucraina au la bază doar voluntariatul. Astfel, deja, Franța, Germania, Austria
și Olanda s-au oferit să preia aproape 15 mii din refugiații din mica și săraca
Republică Moldova, debordată de afluxul foarte mare de ucraineni. În România, vecină și ea cu Ucraina, au intrat aproape
600 de mii de persoane, dar cele mai multe doar pentru a o tranzita către
vestul Europei.
Pe fondul acțiunilor de ajutorare întreprinse de Statul român,
luni, Senatul de la București a adoptat o ordonanţă de urgenţă care stabileşte
acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară cetăţenilor străini proveniţi din
Ucraina aflaţi în situaţii deosebite. Forul decizional în acest caz este Camera
Deputaţilor.
Între timp, vizitele comisarilor europeni la București se țin lanț.
La începutul acestei săptămâni a fost rândul deținătorului portofoliului
Economiei, Paolo Gentiloni, să stea de vorbă cu autoritățile române, integrarea
refugiaților pe piața muncii, însistemul
şcolar, de asigurări sociale şi de sănătate fiind unul din subiecte.
Președintele român, Klaus Iohannis, a solicitat, în cadrul întrevederii cu
oaspetele de la Bruxelles, flexibilitate în privința resurselor financiare
neutilizate în perioada 2014-2020, astfel încât să fie folosite pentru
gestionarea crizei refugiaţilor ucraineni. De altfel, Comisia Europeană
intenţionează să pună la dispoziţie până la 17 miliarde de euro, din care o
parte provin din fonduri bugetare neutilizate în exerciţiul financiar amintit,
pentru ţările care preiau cei mai mulţi refugiaţi.
