România, în perspectiva reconstrucţiei Ucrainei
România poate să joace un rol important în procesul de reconstrucţie al Ucrainei, afirmă preşedintele Camerei de Comerţ Bilaterale România-Ucraina, Nasty Vlădoiu. El a participat la Forumul pentru reconstrucţia fostei republici sovietice.
Mihai Pelin, 16.10.2024, 11:30
Costul estimat al redresării după razboi a Ucrainei a depășit 486 de miliarde de dolari, pe parcursul unui deceniu, iar Kievul caută noi surse de venit, atât pe plan intern, cât și internațional, pentru a face fată acestor nevoi urgente. Estimările nu acoperă regiunile aflate încă sub ocupaţie rusă, care nu au fost accesibile.
După mai bine de 2 ani şi jumătate de război, ruşii au distrus o bună parte din infrastructura rutieră, şcoli, spitale, dar şi multe locuinţe. Unele proiecte de reabilitare au început deja, iar țara are parte de tot mai mulți investitori străini, inclusiv români, care își deschid afaceri acolo.
Recent, la Bucureşti, a avut loc un Forum pentru reconstrucţia acestei țări, organizat de Camera de Comerț Bilaterală România-Ucraina. România poate să joace rolul de hub logistic în procesul de reconstrucţie al Ucrainei, a afirmat Nasty Vlădoiu, preşedintele Camerei de Comerţ Bilaterale România-Ucraina, care a participat la eveniment. Experţii prezenți la reuniune au încercat să explice ce înseamnă asta, astfel încât ţara noastră să fie recunoscută ca atare de Guvernul de Kiev.
Acest aspect este considerat important în viitorul parteneriat strategic dintre România şi Ucraina, a explicat Nasty Vlădoiu: “Pentru România, reconstrucţia Ucrainei înseamnă, de fapt, şi o reconstrucţie, în acelaşi timp, a României, a întregii zone, a întregii regiuni a Mării Negre, înseamnă o restabilire a unor fluxuri noi, a unei viziuni noi, a unor modalităţi de abordare noi. Şi atunci, cu siguranţă, eu sunt convins de faptul, până la urmă, că România va juca, alături de alte ţări şi cu Ucraina, ca locomotivă a transformării acestei viziuni în regiunea Mării Negre, va avea un rol extrem de important de stabilitate şi de dezvoltare.”
La rândul său, ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, şi-a exprimat speranţa ca banii pentru reconstrucţia ţării sale să fie luaţi din activele ruseşti îngheţate, care, numai la nivelul UE, se ridică la aproximativ 350 de miliarde de dolari. Țările care acum sunt solidare cu Ucraina vor fi binevenite în procesul de reconstrucție care urmeaza, a mai spus diplomatul ucrainean. La sfârșitul lunii septembrie, UE și alte peste 30 de state au adoptat, la New York, o Declarație comună privind asistența pentru redresarea Ucrainei. Astfel, aliații fostei republici sovietice reafirmă angajamentele deja asumate de a sprijini economia și de a contribui la redresarea sa după război, inclusiv prin împrumuturi care vor fi rambursate cu veniturile provenite din activele înghețate ale Rusiei.
Distrugerile provocate de războiul declanşat de Rusia în februarie 2022 au afectat în special comerțul, energia, agricultura, infrastructura de transport. Cele mai mari pagube au fost înregistrate în regiunile Doneţk, Harkov, Lugansk, Zaporojie, Herson şi Kiev. Datele arată că fondul imobiliar al Ucrainei a fost distrus sau deteriorat în proporţie de cel puțin 10%, ceea ce prelungeşte strămutarea ucrainenilor în afara comunităţilor lor.
