România, între alegeri
După un prim tur al alegerilor prezidențiale surprinzător, marcat de ascensiunea neașteptată a unui candidat independent, apar îngrijorările în ceea ce privește viitorul României.
Daniela Budu, 27.11.2024, 11:59
Rezultatul din primul tur al alegerilor prezidențiale, care a marcat o ruptură istorică de partidele tradiționale, a avut efecte semnificative asupra piețelor financiare, zguduind bursa și crescând costurile la care se împrumută Bucureștiul. Analiștii spun că acum, investitorii percep România ca pe o țară mai riscantă, în contextul în care candidatul care a obținut primul loc în acest tur are viziuni economice și politice considerate îndepărtate de valorile europene. Printre măsurile propuse de candidatul Călin Georgescu se numără o cotă unică de 10%, stimularea agonisirii averii, impozitarea companiilor mari cu 2% pe cifra de afaceri, precum și redirecționarea fondurilor europene către micii proprietari și încurajarea asocierii libere a proprietarilor agricoli în cooperative.
Economiștii susțin că planul său economic este nerealist și consideră că separarea României de piața europeană ar fi un dezastru pentru companiile locale. Ei atrag atenția asupra pericolului iminent în care se află România în contextul rezultatelor din primul tur. Există riscul ca țara să intre într-o criză din care nu mai poate ieși, avertizează aceștia. După anunțarea rezultatelor primului tur, Bursa de Valori București a scăzut cu aproape două puncte, costurile de împrumut ale țării au crescut, iar analiștii cred că un episod de euroscepticism poate duce la pierderea fondurilor UE și la o criză financiară.
De altfel, contextul electoral din România a stârnit reacţii de nemulţumire atât în Parlamentul European, cât şi în Comisie. Evenimentele au atras și atenția presei internaționale, publicații precum Financial Times și Bloomberg scriind despre efectele politice și economice ale rezultatelor din primul tur. Bloomberg, de exemplu, scrie că oricine va prelua puterea la București se va confrunta cu provocarea de a repara finanțele României, după ce pandemia, inflația galopantă, războiul din Ucraina și cheltuielile guvernamentale au pus țara într-o situație dificilă. Analiștii publicației consideră că creșterile rapide ale salariului minim, promovate de toate guvernele de la București în ultimul deceniu, au avut doar un impact limitat, pentru că firmele au fost afectate de creșterea costurilor cu forța de muncă și de diminuarea rezervei de lucrători calificați. Iar Financial Times, a scris, imediat după aflarea rezultatelor, “un politician pro-rus și de extremă dreaptă a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România, zguduind establishmentul politic al țării”.
În urma „îngrijorărilor externe” apărute după primul tur al alegerilor prezidenţiale, ministerul de Externe de la București transmite că România este „ferm” angajată în susţinerea valorilor democratice, a drepturilor omului, inclusiv egalitatea de gen, combaterea antisemitismului, a xenofobiei şi a oricărei forme de discriminare. Și mai notează că ‘ansamblul demersurilor de politică externă ale României este inseparabil de apartenenţa României la spaţiul de libertăţi şi drepturi garantat de statutul de ţară membră a Uniunii Europene şi aliat NATO’.
