Tragediile prin care au trecut evreii în timpul celui de-al doilea război mondial i-au mișcat adânc pe contemporani.
Prezența evreilor în spațiul românesc este una foarte veche, ei sunt atestați sporadic încă din timpul cuceririi romane a Daciei.
Intrate de mult în literatura română şi în folclor, comunităţile evreieşti din Moldova au devenit un punct de reper în mentalul colectiv românesc şi în sens pozitiv, şi în sens negativ, acceptarea împletindu-se, din păcate, cu prejudecăţile.
Situat în vestul României, orașul Deva, cu o istorie de peste 750 de ani, este o destinație turistică importantă.
Istoria evreilor în Principatele Române în secolul al 19-lea a fost marcată de lupta pentru drepturi naționale și civile.
În diferite oraşe a fost marcată Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România.
בין התאריכים 12 באוקטובר ל -5 בנובמבר 2020 מוצגת במכון התרבות הרומני בתל אביב תערוכת...
În Polonia a avut loc ceremonia oficială de marcare a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau.
Lideril'i ţel'i mai puterniţ di-tru întreaga lume si adunară la Ierusalim, la 75 de an'i di la eliberarea di cătră Armata Roşă a...
Liderii cei mai puternici din întreaga lume s-au întrunit la Ierusalim, la 75 de ani de la eliberarea de către Armata Roşie a lagărului de exterminare din Auschwitz, într-un forum mondial cu tema Amintirea Holocaustului - lupta cu antisemitismul.
În prima jumătate a anilor 1940, România și Germania erau aliate. Erau aliate nu numai pe front ci și în conceperea unor politici antisemite.
Reportaj la Ierusalim cu Iosyf Wenger, expert în turism, inițiatorul unui program de vizitare a României pentru turiștii evrei
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat Decretul pentru înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.
Pământ încărcat de istorie și plin de legende, Dobrogea își atrage turiștii în primul rând prin multiculturalitate.
Până în 1919, evreii din România nu au avut drepturi civile deoarece Constituţia din 1866 prevedea în celebrul articol 7 că numai cei de religie creştin-ortodoxă puteau fi cetăţeni români.
